Reşiţa le face acte „uitaţilor“ de pe Bistra - Caon.ro

Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Deşi nu este foarte vizibilă celor care străbat cartierul reşiţean Câlnic, strada Bistra este considerată un fel de centru al cartierului, o zonă bună, unde se construiesc viluţe şi căsuţe. Asta parcă în ciuda faptului că, multă vreme, asfaltul părea de domeniul SF-ului, realitatea străzii fiind sfredelitul în numele apei. În porţiunea terminală a străzii, însă, peisajul se schimbă, făcând loc unei comunităţi uitate de lume…

Unii au acte scrise de mână pentru spaţiile în care se gospodăresc, alţii n-au nici măcar atât. Au uitat până şi de unde şi de când au pământul pe care au ridicat un acoperiş şi au întemeiat o familie. Greu e că n-au acte, iar fără dovada domiciliului nu pot spera decât la acte de identitate provizorii, valabile un an. Copiii, mulţi la număr, n-au nici certificate de naştere. Unii ar şti ce să facă să intre în legalitate, dar n-au bani. Alţii nu ştiu nici măcar să citească sau să scrie pentru a face demersuri. Ei, bine, tocmai pentru aceşti oameni, pe strada Bistra se implementează în premieră naţională un proiect pilot care să le pună actele în mână.

Vorbim de un parteneriat mai vechi – între Asociaţia Make Better, Primăria Reşiţa şi Fundaţia Humanitas Pro Deo Reşiţa – prin care a fost demarat proiectul „N-am acte. Nu exist. Model inovativ de intervenție participativă în așezări informale“, care are ca scop sprijinirea intrării în legalitate a familiilor ce locuiesc fără forme legale în zona de la capătul străzii Bistra. Asta în perioada februarie 2021-iulie 2022.

În 2019 a fost creat cadrul legal care permite identificarea şi legalizarea aşezărilor informale. Mugurii propunerii legislative au fost munciţi anterior vreme de doi ani, printr-un proiect de cercetare şi advocacy, eforturile fiind depuse tot în parteneriat, de Asociaţia Make Better şi Fundaţia PACT (în parteneriat cu Grupul de Acțiune Locală Reșița, Grupul de Inițiativă Valea Corbului și Asociația DEP Bumbești-Jiu).

Proiectul de pe Bistra este primul din România ce vizează reglementarea unei așezări informale. Legea 151/2019 permite autorităților locale să implementeze soluții urbanistice și juridice astfel încât familiile care trăiesc fără forme legale să poată obține drept de deținere pe terenurile pe care și-au construit casele.

„Capătul străzii Bistra din cartierul Câlnic este o astfel de așezare informală. Situată la marginea orașului, între calea ferată și râul Bârzava, zona e locuită de o comunitate cu stare materială precară, care trăiește în case degradate, improvizate și fără forme legale. Scopul final al acestei intervenții urbanistice este de a le oferi asistență juridică familiilor din Câlnic, astfel încât acestea să obțină un drept de deținere pentru terenurile unde locuiesc și să devină cetățeni cu drepturi egale“, informează municipalitatea.

„Intervenția din strada Bistra e primul proiect din România care va permite, pe lângă intrarea în legalitate a comunității care trăiește acolo de 50-70 de ani, și o restructurare urbanistică a zonei. Fiind un cartier izolat, situat la marginea râului Bârzava, acesta va putea fi reorganizat parcelar în așa fel încât zona să fie mai bine valorificată și să dea posibilitatea extinderii controlate, legale, a comunității. Mai mult decât atât, proiectul va permite dezvoltarea infrastructurii care să scoată din izolare comunitatea și să o conecteze, peste râu, cu celelalte cartiere ale orașului. O componentă importantă care va putea fi dezvoltată pe viitor de Primărie este cea de schimbare a relației dintre comunitate și răul Bârzava. Râul este un element important pentru Reșița, iar în zona Câlnic el nu trebuie să mai fie o barieră și un pericol de inundație, ci un spațiu amenajat care să contribuie la creșterea calității vieții în cartier și, mai ales, la schimbarea percepției față de acest cartier“, transmite Bogdan Suditu, expert locuire şi planificare teritorială din cadrul Asociației Make Better.

Proiectul pentru Câlnic este derulat cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021, fondul având o alocare totală de 46 de milioane de euro.

Potrivit unui studiu realizat în 2014 de Ministerul Dezvoltării, în întreaga ţară, peste 200.000 de oameni, majoritatea de etnie romă, trăiesc în aşezări informale. La Reşiţa, aproximativ 300 de persoane sunt în această situație, dintre care 162 sunt cuprinse în proiectul pentru Câlnic. Iniţiativa are la dispoziţie un buget de aproximativ 55.000 de euro. Din acești bani vor fi suportate studii urbanistice, parcelări ale suprafețelor de teren și realizarea actelor de identitate. Adică activităţi de proiectare urbanistică şi asistență juridică pentru intrarea în legalitate a celor care locuiesc acolo fără acte.

JCS-A.M.