Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Producătorii care-şi desfac produsele în pieţe reuşesc să vândă cât să poată supravieţui. Un lucru despre care am mai scris şi de care ne-am convins o dată în plus discutând cu unii dintre comercianţii din piaţa Reşiţa Nord.

Sergiu Crişovan are 11 ha de teren. Zece sunt în judeţul Timiş, fiind date în arendă, şi unul este în Reşiţa, pe care îl munceşte singur. Produce legume folosind îngrăşământ natural dar vânzarea merge slab, iar producătorul reşiţean câştigă cât să trăiască şi să investească în noile culturi. „Statul dă subvenţie şi am primit banii pe anul trecut pentru toate cele 11 ha. E greu să valorificăm produsele pentru că oraşul s-a depopulat, iar cine lucrează afară tot acolo face şi vânzare”, ne spune pensionarul reşiţean.

Ionel Ile este din Comuna Rişca, jud. Cluj, însă locuieşte mai tot timpul în Reşiţa. Vinde boia şi produse făcute de el, însă aşteaptă ajutor doar de la Dumnezeu. Asta pentru că el câştigă cât să poată trăi completându-şi pensia. „Statul trebuie să ajute producătorii români, nu să vândă pământul la străini. Unde nu s-au găsit producătorii, statul trebuia să lucreze pământul, căci în felul acesta, ar fi dat de lucru românilor, produsele ar fi rămas în ţară şi se poate şi exporta dacă producţia e bogată”, sunt cuvintele pesnionarului de 67 de ani.

Gheorghe Ţapelea este din comuna Unirea, jud. Dolj. De o săptămână a venit la Reşiţa cu pepeni verzi şi galbeni, aşa cum face de ani buni. „Vânzările merg slab dar trebuie să ne ocupăm cu ceva, fie că rentează sau nu. Noaptea dormim lângă marfă, pe care o acoperim cu plasă de sârmă”, ne spune dl. Ţapelea. Producătorul ne-a semnalat şi unele aspecte legate de organizare. „Întrucât vin mulţi comercianţi, ne-am întins şi în zona din jurul pieţei. Ne-ar prinde foarte bine dacă ar fi pază în piaţă, dacă am avea lumină la tarabe sau dacă spaţiul pieţei ar fi organizat pe categorii de produse”, a încheiat producătorul agricol.