Caraş-Severin, Romania

REȘIȚA – Pe vremuri, mașina Miliției le dădea fiori românilor. Astăzi, oamenii își fac selfie, amintindu-și de alte vremuri. Mașina Miliției și un exemplar Dacia 1100 sunt piesele de rezistență ale întâlnirii anuale a posesorilor de automobile Dacia, eveniment care a avut loc în centrul Reșiței. Bun prilej pentru noi de a dialoga cu proprietarii unora dintre bătrânele Dacii!

Greu la drum lung cu Dacia veche, dar poate chiar în asta constă plăcerea de a o conduce. Înțelege foarte bine asta Alexandru Szekely, din Deva, atunci când conduce „bolidul” cu motor clasic de 1108 cm cubi și 46 cp în configurație originală. Inclusiv carburatorul este original, însă cu chederele e mai greu pentru că, nemaigăsindu-se în România, sunt în Franța și-s foarte scumpe fiind produse în număr limitat. Vorbim despre mașina sa Dacia 1100, cu care e aproape nelipsit la evenimentele Retromobil, mai ales în zona noastră. „E o pasiune de familie, prima mașină a familiei a fost o Dacia 1100. Prin anii 2000, tatăl meu a avut ceva probleme de sănătate și a fost nevoit să vândă mașina. Când am luat permisul, am căutat o asemenea mașină și după vreo cinci ani am găsit una în stare de funcționare și atestată istoric”, aflăm de la Alexandru.

Pe Viorel Matiaș, vicepreședinte Retromobil Club Hunedoara, lumea îl vede în trafic la volanul unei… mașini de Miliție. E cât se poate de legal să circule cu ea, pentru că Miliția s-a desființat în decembrie ‘89. Însă are obligația legală să acopere semnalele vizuale, proiectoarele din bord, girofarul și sirena pentru a nu crea confuzie în trafic. La fel, este strict interzisă folosirea lor în trafic. „Lumea privește cu admirație mașina, semnalizează. Uneori și echipajelor de poliție le place s-o vadă-n trafic. De vreo două ori, am primit și reacții neaprobatoare la această apariție inedită, poate de la oameni care au avut de a face cu instituția într-un mod mai puțin plăcut”, ne spune „milițianul”.

Adrian Tudor a venit de la Sinaia la volanul unei Dacia 1300 din 1974 pe care o are de patru ani. Mai are un Renault din 1972 și altul din 1974. E o plăcere să conducă Dacia pentru că acestea au fost mașinile copilăriei. Într-un an, cu mașina asta a parcurs 2.600 km, spre entuziasmul celorlalți șoferi.

Pentru Cristian Gașpar din Făgăraș, pasiunea pentru mașini vechi s-a aprins reparând o asemenea mașină. Are mai multe mașini vechi, mai greu de condus în traficul de azi, însă îl face să se simtă util pentru că o mașină nouă nu prea-ți dă nimic de făcut de vreme ce unele au chiar și pilot automat. „Confortul nu-i deosebit, dar e ceva să faci un drum de câteva sute de kilometri. În general, ceilalți șoferi sunt amabili, dar mai sunt și câte unii agresivi care vor să depășească o asemenea mașină”, povestește Cristian.

Ovidiu Măgureanu din București are de 11 ani o Dacia 1300 care anul acesta a împlinit 50 de ani. A luat-o ca să-și amintească de copilărie, pentru că a crescut cu Dacia și tot Dacia a fost prima mașină pe care a condus-o. Se simte bine în ea căci îl năpădesc amintirile și, ca la orice mașină veche, e mult mai conectat cu drumul pentru că simte drumul, frâna.

Cândva reginele șoselelor, bătrânele Dacii de astăzi spun povești din vremuri de altădată. Cel mai bine știu să le asculte cei care continuă să le conducă pe drumurile patriei.

JCS-Ionel Ivașcu