Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Deşi avea „note bune“ la toate capitolele, numărul mic de studenţi şi de cadre didactice a tras în jos forul universitar.Chiar dacă nu a catalogat drept desconsiderantă şi incorectă noua clasificare a universităţilor făcută de ministerul de resort, potrivit căreia la forul universitar cărăşean se face doar educaţie, nu şi cercetare, Marian Mihăilă, prorectorul instituţei, a precizat: „Universitatea Eftimie Murgu din Reşiţa va face în continuare cercetare, pentru că asta trebuie să facă o universitate“.

În aceste zile, când forul de învăţământ superior se pregăteşte să-şi aniverseze cele patru decenii de existenţă, dascălii şi studenţii de aici au avut surpriza să afle că ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a pus Universitatea Eftimie Murgu din Reşiţa pe aceeaşi treaptă academică pe care se află universităţi precum „Drăgan“ din Lugoj sau „Spiru Haret“ din Bucureşti. Deşi Reşiţei i se promisese iniţial un loc mai onorabil, după ce s-a tras linie, s-a produs o răsturnare de situaţie.

Universităţile au fost împărţite, potrivit unui ordin ce a fost deja publicat în Monitorul Oficial, în patru categorii: universităţi de cercetare avansată şi educaţie (în care intră nouă foruri), de educaţie şi cercetare ştiinţifică (22 dintre ele), de educaţie şi creaţie artistică (opt universităţi), precum şi universităţi centrate pe educaţie (48 de instituţii).

Reşiţa a fost încadrată în ultima treaptă, pe o poziţie destul de onorabilă, 11, deşi se bucură încă de gradul înalt de încredere, acordat de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) până în 2015. Şi chiar dacă reprezentanţii forului se mândresc cu un centru de cercetare avansată, chiar superior celor de la „Politehnica“ Timişoara…

Ce a tras în jos Universitatea Eftimie Murgu?

Gilbert-Rainer Gillich, profesor universitar în cadrul Facultăţii de Inginerie a explicat că, deşi nu există indicatori unde Reşiţa să fi căzut sub jumătatea clasamentului, problemele o constituie numărul mic de studenţi şi, implicit, cel de cadre didactice. Marian Mihăilă a precizat că se vede faptul că la Reşiţa s-a făcut ceva, dar că iniţial s-a pus accentul preponderent pe crearea unei baze materiale solide, pe care să se poată construi un viitor universitar, lucrurile nefiind pierdute, pentru că se speră schimbarea situaţiei până în toamna următoare.

Deocamdată, forul universitar a pierdut toate locurile bugetate de la anumite programe masterale, considerându-se că în zonă se află instituţii care le oferă la un nivel mai bun, precum şi pe toate cele finanţate de stat de la doctorat. Activităţile vor continua şi la acestea, numai că toate locurile vor fi cu taxă.

Antoniu Mocanu