CARAȘ-SEVERIN – Asta susține Dumitru Țeicu, directorul Muzeului Banatului Montan, care ne-a dezvăluit punctele tari, pe cele slabe, amenințările și oportunitățile acestei instituții. Din păcate, o problemă în județ ține de arheologia preventivă.
Instituția publică se ocupă cu cercetarea, tezaurizarea, evidența și conservarea patrimoniului cultural al Banatului Montan. „Punctul forte al muzeului ar fi tocmai cercetarea istorică, pentru că avem o grupă – nu foarte mare – de cercetători de elită. E adevărat că ei sunt medieviști, dar asta nu ne-a împiedicat să facem expoziții cum a fost cea de anul trecut și să derulăm valorificare științifică pe tipărituri. În 2016 s-au împlinit 45 de ani de când a apărut revista Banatica – o publicație foarte bună, care se regăsește în multe baze științifice. Avem un colectiv de 12 muzeografi – poate cel mai mic din țară, dar foarte buni, mai ales la cercetare. La arheologie stăm rău, pentru că avem o singură arheoloagă. Foarte bună, dar una singură și nu poate acoperi. Am tipărit cărți…“, a explicat Dumitru Țeicu, directorul muzeului Banatului Montan.
Potrivit datelor oficiale, anul trecut, patrimoniul muzeului a înscris în registrul de evidență 320 de piese donate, privitoare la istoria industriei reșițene și din Banatul Montan în secolele XX-XXI, donațiile fiind cele mai consistente din istoria recentă a muzeului reșițean. „O oportunitate pentru creșterea patrimoniului prin cercetări arheologice preventive a fost pierdută la cetatea medievală a Caransebeșului. Politica de dumping în domeniul arheologiei preventive, promovată de muzeul din Caransebeș și complicitățile Direcției de Patrimoniu au irosit, în această privință, o șansă. Se impune și în județul nostru o politică coerentă protejare a patrimoniului arheologic în spiritul și litera legilor arheologice“, a adăugat Țeicu.
Potrivit raportului înaintat consilierilor județeni, muzeul din Reșița nu a avut o expoziție consacrată trecutului industrial fiindcă cei care trebuiau să o organizeze nu au expertiză în domeniul muzeografiei și istoriei industriale și, mai presus de toate „aveau o scară a valorilor răsturnată“. „Activitatea expozițională a avut menirea de a face o retrospecție punctuală a unor evenimente majore din istoria Reșiței și a Banatului, de a marca aportul unor personalități de seamă la istoria națională. Evidența patrimoniului se înscrie la capitolul puncte slabe, în ciuda faptului că există o structură specială, condusă de o șefă de serviciu. Restanțele din anii anteriori la realizarea Registrului Anual de Evidență nu au fost recuperate nici în anul 2016. În ceea ce privește colaborările cu alte instituții culturale, extrem de tensionate s-au dovedit a fi, în cursul anului 2016, relațiile științifice cu Direcția de Cultură județeană și Muzeul de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș. Am semnalat Consiliului Județean în raportul pentru 2014 derapajele în domeniul cercetării arheologice preventive în județ, cu efecte devastatoare asupra patrimoniului arheologic al zonei (Cetatea Caransebeșului sau Băile Herculane). În cursul anului 2016, aceste derapaje au explodat din nou“, a adăugat Dumitru Țeicu.
Directorul Muzeului Banatului Montan a adăugat că aceasta este singura instituție muzeală validă care funcționează în Caraș-Severin (una dintre puținele din Banat), de la expoziția de bază la celelalte elemente care o constituie ca atare.