Caraş-Severin, Romania

REȘIȚA – Două cărți, una despre un posibil viitor, iar cealaltă despre un trecut cert, au fost prezentate la Biblioteca Germană „Alexander Tietz“!

Bad Kiss sau Fotoliul lui Proust“ este titlul volumului prezentat publicului, luni după-amiază, la umbra copertinelor, în cadrul unui eveniment găzduit de Erwin Josef Țigla și moderat de Dana Antoaneta Bălănescu, avându-l ca invitat pe Daniel Botgros. Dacă acesta din urmă a prezentat cartea, abundând de proiecții futuriste, din perspectiva autorului de literatură de știință și anticipație, despre autorul Petrika Ionesco, despre peripețiile prin care a trecut cartea în drumul ei din Franța către cititorul din România, a vorbit, cu pasiune, Dana Antoaneta Bălănescu, cea care s-a ocupat de traducere, de relația cu editurile reticente și, în final, cu Editura „Cassius Book“ din Cluj, cea cooperantă, urmând desigur să continue cu alte prezentări și lansări, așa cum scrie la carte! Autorul este o personalitate distinctă a diasporei românești din Franța, recent laureat al Premiului UNITER 2024 pentru întreaga activitate/regie. Cetățean francez din 1976, Petrika Ionesco a activat în principal în teatru și operă, a fost pentru mult timp profesor la Conservatorul Național din Paris și director artistic al celor doua Disneyland-uri de la Paris și Los Angeles. Introducerea în atmosfera evenimentului a fost facilitată de incursiunile muzicale ale Duo Gassenheimer (Doina – voce, George – vioară).

Cea de-a doua carte, constituind nu doar o restituire literară, ci și una istorică, a fost lansată marți după-amiază, de această dată în interior, la răcoarea aerului condiționat. „Luptele de la Mărășești“, un volum postum, a văzut lumina tiparului la Editura „Castrum de Thymes“ din Giroc de abia acum, la 100 de ani după ce poeziile ce-l compun au fost așternute pe hârtie de Costică Telescu, un aromân din Kruševo (actualmente Macedonia de Nord), combatant de partea Regatului României în Primul Război Mondial. Poeziile, scrise de acesta în limba română după întoarcerea de pe front, au fost traduse în limba macedoneană de nepoata acestuia, Aliki Telescu, scriitoare, poetă, traducătoare și etnografă din Macedonia de Nord. Întrucât de această dată ea nu a putut veni la Reșița, despre autor a vorbit cu delegație Adriana Telescu, cea care s-a ocupat de transcrierea manuscrisului și, alături de criticul Ada Cruceanu, de adaptarea textului liric la limba română de uz curent.

JCS-Walter Fleck

Adaugă comentariu