REŞIŢA – Primarul Ioan Popa crede că, atunci când va fi gata, domeniul schiabil Văliug, aflat în proprietatea Reşiţei, va genera prosperitate pentru oraş şi ne va aduce un profit între 3 şi 5 milioane de euro!
Zilele trecute, aleşii reşiţenilor au votat de urgenţă achiziţionarea unui teren de 59.193 metri pătraţi de la Schilift SRL, terenul reprezentând aportul în natură al Consiliului Local Văliug la respectiva societate (în valoare de 856.310 lei). În afară de acest teren, mai multe parcele situate administrativ în Văliug, însumând 51.389 de metri pătraţi, au fost trecute din domeniul public al comunei şi din cel al judeţului, în cel al municipiului Reşiţa.
„Proiectul domeniului schiabil Văliug este în derulare masivă acum, eu petrec foarte mult timp sus, la munte, spune Ioan Popa, primarul Reşiţei. În urma Hotărârii de Guvern dată în noiembrie de Ludovic Orban, am obţinut schimbul de terenuri, 23 de hectare, cu Romsilva. Reşiţenii trebuie să ştie şi trebuie transmis acest mesaj: Reşiţa a devenit proprietarul domeniului schiabil, pentru că cele 23 de hectare pe care le avem pe Semenic sunt proprietatea oraşului. Se defrişează masiv la ora asta, se lucrează în concomitent cu stabilizarea solului, încercăm să înierbăm cele 23 de hectare de pârtie până în luna septembrie, astfel încât să nu avem probleme cu scurgeri de torenţi, de noroaie, şi să stabilizăm terenul. După care vom scoate la licitaţie proiectarea şi execuţia telegondolei“.
Şeful administrativului reşiţean a prezentat şi cifrele rentabilităţii: „Din calculele noastre, va rezulta o activitate care va genera profit între 3 şi 5 milioane de euro pentru municipiul Reşiţa. Dacă spun aceste sume, spun între 15 şi 22 de kilometri de şosele asfaltate în oraş. Deci acest beneficiu pe care îl va aduce acest proiect, care aparent sună ciudat, că nu este în oraş, este în afara arealului UAT Reşiţa, va fi un motor care va genera prosperitate pentru oraş, nu numai din punct de vedere al câştigului financiar, al profitului pe care-l va genera domeniul schiabil, dar şi al orizontalei pe care o va crea, pentru că va aduce extrem de mulţi turişti în zonă. Estimările făcute de austrieci, pe planurile iniţiale, sunt undeva la 3.000 de schiori pe zi, în timpul săptămânii, şi 5.000 în weekend“.
Însă domeniul nu va funcţiona doar iarna! Nelu Popa explică: „Vara amenajăm piste de downhill, de pe Semenic, oamenii vor putea urca cu bicicletele în telegondole, vor avea diverse trasee, şi mai complicate, şi mai lejere, se vor face trackuri, poteci de circulat pe picioare. Şi sunt convins că sezonul de vară, aşa cum în Austria începe să crească de la an la an, va avea o pondere importantă şi în zona Semenicului“.
Cât despre finanţare, edilul speră la susţinere din partea Guvernului şi a ADR: „La ora asta suntem în discuţii avansate cu Ministerul Economiei şi Industriei să ne prindă în planul de finanţare al ministerului, a declarat primarul. Mai avem câteva detalii de discutat ca să intrăm în comitetul tehnico-economic acolo, şi atunci suntem cuprinşi în bugetul de investiţii al Guvernului României. Mai sunt discuţii destul de serioase cu ADR-ul. Acesta poate finanţa, dar din păcate doar în limita a 30%, pentru că fiind o activitate profitabilă, este interzis să finanţezi mai mult. Dar estimând proiectul la 30 şi ceva de milioane de euro, 10 milioane de euro dacă vin de la ADR sunt bine veniţi, restul de 20 dacă vin de la Ministerul Economiei e bine, dacă nu, suntem gata să luăm un credit sindicalizat de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare sau de la Banca Mondială, pentru a finaliza proiectul în cât mai scurt timp“.
Totuşi, concluzia finală e un pic diferită, optimismul lui Nelu Popa faţă de sprijinul guvernamental fiind ceva mai rezervat, preferându-se eventualitatea unui credit. „Dintre cele câteva variante de finanţare, sincer nu mizez foarte mult pe banii de la Guvernul României. Mai ales că proiectele de genul ăsta, care s-au derulat prin bani de la Guvernul României, s-au derulat foarte prost! Voineasa, cu întârzieri de şapte ani, Borşa, Maramureş, întârzieri de 12 ani. Deci prefer să luăm un credit de la Banca Mondială sau de la BERD şi să ne ducem pe resurse proprii, cu un pic de ajutor de la ADR“, a încheiat edilul.
JCS-A.M.
