REȘIȚA – În următorii zece ani, localităţile vor primi bani în funcție de populația rezidentă pe teritoriul lor. Adică numărul de locuitori timp de minim 12 luni neîntrerupt!
Concret, sunt persoane care își fac casă într-o localitate și o locuiesc fără a avea domiciliul acolo. Sau localități cu un număr de locuitori după domiciliu, însă doar o parte locuiesc efectiv acolo. Pentru primării e foarte important să cunoască exact această cifră deoarece va fi criteriul în baza căruia vor primi bani pentru drumuri, rețele electrice, canalizări etc. În premieră pentru România, recensământul determină populația rezidentă la nivel de localitate (UAT). Aceste aspecte au fost punctate de Romi Mihăescu, secretarul general al Institutului Național de Statistică (INS), în cadrul recentei vizite la Reșița.
„Primarii reprezintă una dintre verigile foarte importante în realizarea recensământului deoarece rezultatele acestuia vor reprezenta baza finanțării multor lucrări pe UAT-uri pentru următorii zece ani”, a declarat secretarul INS. Mihăescu a exemplificat cu rețelele electrice sau de canalizare a multor unităţi administrativ-teritoriale, care nu fac față solicitărilor pentru că nu au fost redimensionate în funcție de numărul de beneficiari. De asemenea, resursele alocate pentru cult și etnii vor depinde tot de rezultatele recensământului.
42% din populația județului și 54% din populația Reșiței s-au recenzat on-line până pe 20 mai. Cifrele situează județul în al treilea sfert pe țară fiind depășit pe zona de vest de Hunedoara, cu 43%, și Timiș, cu 50%, însă fiind peste județe cu mare forță universitară precum Dolj sau Iași. Reșița este în zona de mijloc a municipiilor reședință de județ, peste media de 51% a acestora. Caransebeșul are același procent cu Reșița, codașe fiind Moldova Nouă, cu 28%, și Bocșa, cu 25%. Cel mai mare procent, 80%, se înregistrează la Bolvașnița, iar cel mai mic, 11%, la Domașnea. Există o localitate cu 107,7%. Aceasta este Brebu Nou, care are 299 de locuitori după domiciliu, populația rezidentă este 208 locuitori, iar cea recenzată este de 224. Romi Mihăescu a mulțumit pentru implicare șefului CJ, Romeo Dunca, și prefectului Ioan Dragomir, subliniind totodată sprijinul esențial venit din partea presei.
Între 31 mai și 17 iulie, se va derula recenzarea față-n față, de către recenzori. Cei care vor refuza recenzarea vor fi din nou vizitați de recenzori împreună cu cineva de la poliție. Refuzul repetat se va solda cu proces verbal și amendă între 1.000 și 3.000 lei. În cazul celor plecați, datele pot fi obținute din alte surse. Acest recensământ este primul din România desfășurat fără folosirea hârtiei. Conform secretarului INS, asta înseamnă eficiență mai ridicată prin economie de resurse și timp. „Perioada de referință este 1 decembrie 2021. Recensământul trebuia făcut anul trecut, iar rezultatele trebuie cunoscute după 31 decembrie 2022. Termenul final a rămas același însă, lucrând on-line, perioada de culegere și prelucrare a datelor s-a scurtat”, a punctat Romi Mihăescu.
Acesta apreciază rezultatele de până acum ca cel mai important succes al unei platforme digitale din țară. INS și-a fixat o țintă de 35% din totalul populației rezidente să fie autorecenzată online, însă rezultatele de până acum plasează România în zona din mijloc a țărilor din UE. „E pentru prima data când organizăm așa ceva, de o amploare nemaiîntâlnită în România. Platforma digitală funcționează peste așteptările multora, deși a mai clacat. Am început cu trei procesoare, acum avem 98. Am organizat acest recensământ după cum am considerat noi, neavând după cine să ne luăm. De câțiva ani ne gândim să facem asta, iar guvernul ne-a susținut”, a încheiat secretarul INS.
În completare, șeful Direcției Județene de Statistică, Mihai Calițoiu, a precizat că primăriile din județ dispun de asistenți de recenzare pentru a-i îndruma pe cei care nu se pricep la tehnologie. Sunt 127 de asistenți de recenzare în județ și, din 31 mai, vor fi 283 de recenzori pe teren.
JCS-Ionel Ivașcu
