Prefectul Nicolae Miu Ciobanu, audiat de procurori

REȘIȚA – Procurorii DIICOT au descins în această dimineaţă în mai multe locaţii din Caraş-Severin şi Timiş.

Este vizat un grup ce ar fi adus statului un prejudiciu de 25 de milioane de lei, prin evaziune fiscală. Nu se cunosc exact legăturile prefectului de Caraş-Severin cu această grupare, însă Nicolae Miu Ciobanu a fost dus de procurori la audieri. Se pare că dosarul are legătură cu perioada în care acesta conducea o firmă privată, firmă acuzată de evaziune fiscală. Prefectul era în plină şedinţă a Colegiului Prefectural de unde a fost chemat să stea de vorbă cu oamenii legii.

UPDATE:

Procurorii şi poliţiştii au efectuat 77 de percheziţii domiciliare în Caraş-Severin şi în alte 19 judeţe, în cadrul unei acţiuni vizând destructurarea unui grup infracţional organizat, specializat în evaziune fiscală şi spălare de bani, în domeniul societăţilor comerciale având ca obiect de activitate paza şi protecţia de bunuri şi persoane.

Potrivit anchetatorilor, începând din 2010, în Caraş-Severin ar fi fost constituit un grup infracţional organizat, specializat în activităţi din sfera criminalităţii economico-financiare şi spălare de bani, în scopul fraudării bugetului consolidat al statului. Iar maşinăria ilegală a acţionat pe trei paliere, fiecare membru având un rol prestabilit.

Cel mai înalt nivel, cel decizional, era coordonat de un lider care controla totul, dar şi de persoane apropiate, însărcinate să monitorizeze aplicarea dispoziţiilor acestuia.

La nivelul executanţilor, membrii grupării erau iniţial angajaţi ai firmei mamă, pentru ca ulterior, la dispoziţia liderului, să devină administratori sau asociaţi ai altor societăţi, cele mai multe de tip fantomă. Din rândul acestora au făcut parte şi persoane care au fost cooptate ulterior în afacere, primind diferite roluri în firma mamă (recrutarea de persoane dispuse să înfiinţeze firme fantomă, asigurarea legăturii între membrii grupării etc).

A mai existat şi un palier de sprijin, din care au făcut parte persoane implicate indirect, în special din cadrul autorităţilor statului, funcţionari bancari etc. Aceştia au acceptat înfiinţarea de firme la adresa lor sau transferul unor bunuri, fie pentru ascunderea provenienţei lor, fie pentru a fi evitată luarea de măsuri procesuale (sechestre etc.).

„Subliniem că liderul grupului a coordonat şi societăţi care au desfăşurat o activitate comercială «la vedere», participând la licitaţii având ca obiect asigurarea pazei unor diferite obiective. Ulterior, sub diverse modalităţi, această activitate era transferată către societăţile comerciale de tip fantomă care erau utilizate temporar iar ulterior radiate. O altă latură a activitatii infractionale consta în transferarea angajatilor societăţilor «curate» către cele «fantomă», în baza unor contracte în care acestea din urma preluau și obligatiile fiscale aferente, fără a încasa însa niciun profit din această activitate comercială aparent legală (închirierea de forţă de munca)“, se arată în comunicatul DIICOT.