Caraş-Severin, Romania

REȘIȚA – În 1994, combinatul siderurgic și uzina constructoare de mașini au ajuns în incapacitate de a-și continua activitatea. Cele două există și acum datorită luptei pe care au dus-o organizațiile sindicale în perioada 6-15 decembrie a acelui an. Protagonist al evenimentelor, Marian Apostol, liderul de atunci și de acum al Cartel Alfa Caraș-Severin, descrie pe larg, în cartea „Decembrie de foc”, evenimentele care au intrat în istoria mișcărilor sociale din România drept „fenomenul Reșița”!

Un moment scurt, dar important, din istoria de 250 de ani ai industriei reșițene, moment ce n-ar fi fost posibil fără solidaritatea reșițenilor care, după părerea autorului, are corespondent doar într-un alt decembrie, cel din 1989.

În ‘94 trecuseră cinci ani de la revoluție, iar CSR-ul lucra cu tehnologie învechită moral și fizic, adevărate piese de muzeu al industriei metalurgice. Combinatul reșițean cheltuia 1.700 de lei pentru 1.000 de lei producție, motiv pentru care Reșița nu mai figura în strategia de restructurare a metalurgiei românești. Practic, de la București, se vroia închiderea metalurgiei reșițene. UCMR-ul pornise la drum în 1990 cu probleme financiare cauzate de neprimirea banilor pentru o serie de comenzi făcute de statul român. În 1994 înregistra trei luni întârziere la plata salariilor și nu mai erau bani nici pentru materii prime.

„Exista posibilitatea obținerii unui credit pe care statul spaniol îl acorda pentru activități de restructurare a metalurgiei și pentru care trebuia să garanteze statul român. Sindicaliștii reșițeni știau asta. Cartel Alfa, Blocul Național Sindical și sindicatele din CSR și UCMR au hotărât să declanșeze protestele”, rememorează Apostol, invitat în redacția JCS.

Premierul de atunci, Nicolae Văcăroiu, avea să vină la Reșița împreună cu cei mai importanți miniștri ai guvernului. În urma negocierilor, pentru CSR s-a obținut creditul acordat de statul spaniol, iar pentru UCMR s-a obținut o infuzie de capital. De asemenea, s-au primit bani și pentru alte investiții din oraș, începute dar stopate din lipsă de resurse. „Niciodată de atunci, Reșița nu a mai arătat solidaritatea acelui moment. Poate așa se explică multe dintre nerealizările de care orașul a avut parte”, încheie Apostol.

În 2005, liderul Cartel Alfa și ziaristul Eugen Cotarcea lansau cartea „Prin cenușa tranziției”, care cuprindea multe evenimente din istoria mișcărilor sociale din Banatul de Munte. Printre ele, episodul Reșița, decembrie ‘94. Apostol e de părere că fiecare capitol al acelei cărți poate fi dezvoltat într-o carte separată. „Decembrie de foc” dezvoltă pe larg capitolul dedicat evenimentelor din decembrie 1994, descriind pe larg și documentat atât evenimentele cât și rezultatele lor, prin care s-a evitat „tristul sfârșit de istorie a focului nestins”, în exprimarea autorului.

JCS-Ionel Ivașcu