Caraş-Severin, Romania


V-aţi întrebat vreodată de ce începutul unui nou an înseamnă atât de mult? Ce sentimente poate să trezească faptul că planeta a mai făcut un ocol în jurul soarelui? Că s-a schimbat o dată în calendar, că suntem în 2012 şi nu în 2011? Ei bine, pentru mulţi oameni, venirea unui nou an le dă iluzia unui început. Să ştergem cu buretele trecutul şi grijile sale, să o luăm de la capăt, fără a fi împovăraţi de ceea ce a fost. O a doua, a treia sau a treizecea şansă. Din păcate, e doar o iluzie amară.

Nu există „un nou început“; întâmplările unuia sau mai multor ani nu dispar în neant în clipa dintre 31 decembrie şi 1 ianuarie. Oricâte speranţe am avea, pentru cei mai mulţi dintre noi 2012 va fi mai greu decât anul ce a trecut. Ba, mai mult, va fi unul decisiv. Sunt atâtea probleme ce abia aşteaptă un deznodământ…

Vor ataca americanii Iranul? Cine va câştiga alegerile din SUA şi Franţa? Sau pe cele din România noastră, nu că acest lucru ar şi conta la nivel mondial? Vor fi lideri noi cu idei proaspete, sau tot cei vechi, care vor realiza cumva un miracol? Şi, planând implacabil peste toţi şi toate, omniprezentul spectru al crizei. Va reuşi UE să scape cumva de coşmarul datoriilor, să-şi convingă cetăţenii să strângă cureaua, să muncească mai mult şi să trăiască mai puţin „decent“, să salveze cumva visul european? Vor putea americanii să pună puţină ordine în haosul financiar pe care l-au provocat? Va evita China dezastrul financiar ce o aşteaptă?

Protestele paşnice din lumea occidentală au eşuat pe rând. Cele violente din lumea arabă au adus schimbări. Nu se ştie dacă bune sau rele, dar au adus ceva nou. Vom avea o primăvară arabă globală, cu focuri de arme şi tancuri care să „ocupe“ mai vizibil străzile decât oamenii neînarmaţi? Nu putem uita nici de omul de rând, de groaza sa dacă mâine va mai avea ce mânca sau dacă iarna viitoare se va mai putea încălzi.

După ce euforia „începutului“ va trece, va trebui să dăm piept cu toate acestea şi multe altele. Dar nu disperaţi. Nu e prima oară când le întâlnim. Poate nu atât de multe şi atât de grele, dar de noi depinde cum le vom înfrunta. Fie ca în 2012 să ne arătăm la înălţimea tuturor greutăţilor.

Nina Curiţa