REȘIȚA – Tinerii pun umărul la plantări între 15 martie și 15 aprilie. Tonul l-au dat elevii de la Colegiul Tehnic. Scriem asta deoarece pe 10 dintre ei, însoțiți de doamna directoare Elena Rancu, i-am găsit pe „șantier”, adică pe dealul din zona Doman, acolo unde se întind cele 25 ha de teren!
Alături de ei, muncitorii zilieri plantând puieți, sub îndrumarea oamenilor de la Direcția Silvică Caraș-Severin (DSCS). Concret, se merge de sus în jos, curățându-se terenul. Apoi, în locul unde va fi plantat puietul, se face o pantă care va aduna apa. Totodată se aerisește solul și se scot resturile vegetale pentru ca puietul să aibă șanse maxime să se prindă. În mijloc se face o groapă unde va fi așezat puietul. Acesta este ținut într-o compoziție de trei sferturi apă și un sfert pământ pentru ca rădăcinile să fie acoperite cu noroi. Odată așezat în pământ, va fi acoperit până la limita dintre rădăcină și tulpină. După care pământul trebuie călcat bine ca să nu rămână aer pe lângă rădăcină, împiedicând astfel uscarea puietului. Apoi trebuie verificat trăgând de puiet. Dacă nu iese, înseamnă că e bine fixat.
Elevii ciulesc bine urechea la ce li se spune. Și bine fac, dacă ne gândim că plantările de arbori se bazează în mare parte pe munca voluntarilor. 800.000 de puieți vor fi plantați anul acesta, majoritatea rășinoase, urmate de gorun, fag și paltin de munte, după cum am aflat de la Daniel Poliță, directorul DSCS.
„Împădurim ce este necesar, conform situației din anii precedenți. Regenerarea pădurii se corelează cu acțiunile din trecut. Ea se poate face pe cale naturală, prin reînnoire din sămânță de la arborii din vechea generație, sau din lăstari și drajoni. Regenerarea artificială constă în împădurirea sau reîmpădurirea unei suprafețe prin semănături directe, plantații, sau butășiri. Completăm acolo unde plantațiile din anii trecuți au pierderi, deoarece plantările trebuiesc urmărite patru-cinci ani până când pădurea se descurcă singură”, afirmă Daniel Poliță.
Suprafața fondului forestier proprietate publică, administrat de direcția DSCS, este de peste 324.000 ha, din care 317.000 ha sunt acoperite cu pădure. 67% din total reprezintă grupa I funcțională, adică păduri strict cu funcții speciale de protecție, unde nu se fac deloc lucrări deoarece sunt arborete pentru protecția apelor, barajelor de acumulare, a drumurilor, terenurilor degradate etc.
Una din marile probleme care apar în zone limitrofe pădurilor este incendierea resturilor de vegetație. Focul se extinde în pădure, afectând vegetația și fauna. Motiv pentru care Sorin Vunda, responsabil cu regenerare DSCS, roagă cetățenii să nu mai incendieze terenurile. „Anii trecuți, cam 20 ha au fost incendiate. De acolo se extrage masa lemnoasă arsă, urmând ca anul viitor să o replantăm”, a precizat responsabilul DSCS.
JCS-Ionel Ivașcu
