REŞIŢA – O bună parte din lăţimea drumului spre localitatea aparţinătoare e spartă, gropile fiind lăsate ca dovadă a civilizării cu apă şi canal. Urmează şi altele…
Drumul de centură, în porţiunea dinspre Govândari, dar și strada care asigură accesul spre cartierul reşiţean Ţerova, au în comun spargerile. Lucrările la reţeaua de apă şi canalizare au muşcat serios din carosabil, lăsând o porţiune mult prea îngustă pentru a permite circulaţia normală pe două sensuri, astfel că întotdeauna când două vehicule trec unul pe lângă celălalt, unul dintre ele trebuie să treacă prin gropi. Chiar dacă situaţia trenează deja de doi ani, constructorul nu schiţează vreun gest în direcţia refacerii. Porţiunea din drumul de centură ce a fost refăcută a fost asfaltată însă fără tasarea suficientă, fără aducerea la nivel a gurilor de canal, iar lucrările au început să cedeze imediat după ce au fost realizate.
Acum, printre vechile spărturi, în Ţerova au apărut altele, însă situaţia e diferită, existând promisiuni că drumurile nu vor rămâne la fel de răvăşite ca după cele pentru apă şi canal. „Lucrările pe care le observaţi sunt făcute de E.On, prin subantreprenorii lor, respectiv înlocuire reţele şi branşamente gaze naturale. Au lucrat relativ bine. Normal, săpăturile nu se pot face fără un strop de deranj. Iniţial, traseul trebuia să fie pe mijlocul străzii, dar s-a preferat alegerea acestui traseu pe zonă verde, cu subtraversare de branşamente, în măsura în care se va putea, prin foraje orizontale. Tot în această zonă urmează ca Primăria să dirijeze apele pluviale care vin de pe versanţi, de pe aceste străzi, să asigurăm colectarea rigolelor de aici, de pe dealuri, şi să le dirijăm către râul din apropiere“, ne asigură administratorul public Vasile Paul.
Potrivit edilului, au rămas lucrări nefinalizate după alimentarea cu apă şi canalizare, refacerile pe care trebuia să le ducă la bun sfârşit Asocierea Hidroconstrucţia-Electrosistem. „În momentul de faţă, pe lucrări pe fonduri europene, nu avem nicio posibilitate de sancţionare. Pe aceste fonduri nu se plăteşte nici măcar taxa de spargere, ei trebuie să aducă totul la starea iniţială. Pe această cale doresc să le aduc aminte tuturor celor care lucrează pe domeniul public că aducerea la starea iniţială – chiar dacă discutăm de un şanţ pe o lungime de un metru – înseamnă starea de nou a drumului. Dacă am avut două gropi, nu fac şi eu două gropi şi nu mai îmi pasă de ceea ce se întâmplă“, preciza administratorul public.
„În momentul de faţă există toate datele de contact ale subantreprenorilor, şefi de puncte de lucru, copii după actele de identitate. Tot ce este lucrare neconformă se vor aplica direct persoanelor vinovate. (…) Nu pot să ştiu chiar fiecare metru pătrat din oraş, dar urmează să văd. Pe zona aceea unde vedeţi că este proaspăt lucrat, acolo s-a lucrat pe partea de gaz metan. Nu a fost asfaltat. Partea de traversare este dincolo, este pe drumul din pământ. Dar tot ce trebuie refăcut şi adus la starea iniţială va fi! Altfel nu se va semna recepţia lucrărilor! Este circulaţie. O parte din drumuri a fost făcută cu zgură, acea zgură roşie care se făcea frumos, ca betonul, după o perioadă, din nefericire acea zgură nu mai există în Reşiţa. Asta înseamnă costuri uriaşe pentru municipalitate, pentru că noi va trebui, rând pe rând, să bugetăm şi să refacem cu pavele sau cu asfalt o parte din străzi. Asta înseamnă lucrări care se vor întinde pe mulţi ani, pentru că acelaşi lucru este în Secu, Cuptoare, Doman, Moniom şi aşa mai departe“, a conchis Vasile Paul.