Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Aproximativ 33.000 de şvabi bănăţeni au fost ridicaţi din propriile case, în nopţile de 14 şi 16 ianuarie 1945, şi deportaţi pe teritoriul fostei URSS. Obligaţi să trăiască şi să muncească în condiţii inumane, mulţi dintre ei nu au mai apucat să se reîntoarcă acasă.

Cei care au reuşit să o facă sau întors fie bolnavi, stingându-se din viaţă la scurtă vreme, fie marcaţi pe veci de erorile trăite în lagărele sovietice. Din Caraş-Severin au fost deportaţi aproximativ 10.000 de etnici germani, actualmente mai fiind în viaţă 68 dintre ei, din care 31 sunt reşiţeni. În amintirea acelor zile, miercuri, 28 ianuarie, comunităţile germane din judeţele Timiş, Hunedoara şi Caraş-Severin s-au adunat la Reşiţa pentru a comemora împlinirea a 70 de ani de la începerea deportării germanilor în URSS. Manifestarea a debutat la orele dimineţii cu un simpozion în sala de şedinţe a Consiliului Judeţean Caraş-Severin şi a continuat după-amiaza cu un recital muzical susţinut la Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ din municipiu.

În prima parte a manifestării s-a readus în memoria colectivă întâmplările anului 1945, iar printre invitaţi s-au numărat istoricul Lavinia Betea, viceconsulul Germaniei la Timişoara, Siegfried Geilhausen, vicepreşedintele Avocatului Poporului, Mircea Cristea, şi preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din Regiunea Banat, prof. dr. Karl Singer. Întâlnirea de la CJ a fost moderată de Clara Maria Constantin, directorul Bibliotecii Judeţene „Paul Iorgovici“, iar în deschidere a vorbit vicepreşedintele forului judeţean, Ionesie Gheorghioni. Cei invitaţi să ia cuvântul au subliniat importanţa păstrării în memoria colectivă a evenimentelor de la acea vreme, pentru ca astfel de întâmplări să nu se mai repete.

Acţiunile de comemorare a foştilor deportaţi germani continuă şi joi la Reşiţa, cu depuneri de flori şi coroane la monumentul din parcul Cărăşana şi cu un recviem la biserica romano-catolică „Maria Zăpezii“. În spatele manifestărilor comemorative de la Reşiţa stă preşedintele Forumului Democratic al Germanilor din Caraş-Severin, Erwin Josef Ţigla.