Cele mai moderne soluții, aplicate mineritului din Clisură - Caon.ro

Caraş-Severin, Romania

MOLDOVA NOUĂ – Exploatarea cuprului sună promițător pentru Moldova Nouă. Asta concluzionează reprezentanții autorităților locale din Clisură după o întrunire pe tema reluării exploatării zăcămintelor din oraș!

Subiectul îmbinării între dezvoltare economică și un mediu sănătos, odată cu repornirea activității miniere, a fost în centrul întrunirii, zilele trecute, la care au participat Cornel Popovici Sturza, președintele Grupului Ecologic de Colaborare Nera, șeful administrativului local, Ion Chisăliță, reprezentanți ai Liceului Tehnologic „Clisura Dunării“, Matei Lupu, fostul primar al orașului și prefect al județului, Victor Tiugan, fostul director al Moldomin SA, și reprezentantul turc din cadrul firmei mixte româno-turce, Cuprumold Mining SA.

„Reluarea exploatării zăcămintelor de la Moldova Nouă sub umbrela Cuprumold Mining, societate deschisă în România de turcii de la Eti Bakir, sună promițător atât din punct de vedere financiar, cât mai ales în ceea ce privește un mediu înconjurător sănătos – ținând cont de problematica poluării cu steril“, concluzionează autoritatea locală, în urma întrunirii.

Scopul dialogului a fost menținerea unui echilibru între ceea ce va însemna puterea economică a orașului de la Dunăre și interesul pentru protejarea mediului, mai exact prezentarea măsurilor luate în calcul până în prezent pentru ținerea în frâu a poluării cauzate de tratarea chimică a banatitei în cadrul fostei societăți miniere Moldomin S.A., precum și măsurile care vor fi luate în calcul odată cu repornirea activității miniere, totul pentru a evita disconfortul creat de-a lungul timpului, cel de răspândire a nisipului industrial (ridicat de vânturi puternice) nu doar în comunitățile de pe malul românesc al Dunării, ci și în cele ale vecinilor sârbi.

S-au adus în discuție modalitățile de remediere a problemelor de mediu, pornind de la împădurirea cu vegetație, până la umectarea suprafeței iazului Boșneag, primarul Chisăliță declarându-se convins că „acolo unde există putere financiară, există și ecologizare. Fenomenul poluării e bine stăpânit când există exploatare! Soluția la care am recurs prima dată a fost împădurirea cu vegetație forestieră. (…) Acțiunea a fost un real succes, întrucât s-a pus stăpânire pe suprafețele problematice. Vegetația forestieră reprezintă o metodă excelentă atât din punct de vedere al eficienței, cât și din punct de vedere al costurilor“.

Dr.ing. Cornel Popovici Sturza, șeful GEC Nera, a oferit detalii despre metodologia standard de monitorizare a poluării, realizată de Universitatea de Vest Timișoara, despre cea alternativă practicată de ONG, despre educație ecologică a tinerilor, care vor avea în grijă asigurarea unui mediu înconjurător sănătos.

„Spre finalul discuției, reprezentantul companiei turce a fost impresionat de modul în care a decurs întâlnirea, acesta arătându-și deschiderea în colaborarea cu GEC Nera – ONG care monitorizează evoluția măsurilor luate de factorii direct responsabili, destinate ecologizării iazurilor de deșeuri miniere de la Moldova Nouă și Sasca Montană – subliniind că experiența dobândită pe ramura mineritului va avea ca rezultat aplicarea celor mai moderne soluții pentru protejarea mediului în momentul începerii activității miniere, fiind luată în calcul atât monitorizarea terestră, cât și cea subterană“, informează autoritatea locală.

JCS-Antoniu Mocanu