Caraş-Severin, Romania

CARANSEBEŞ – Cele două pâraie au creat numeroase probleme de-a lungul anilor, iar acum Apele Române au un proiect pentru rezolvarea lor! În acest sens, Apele Române au venit în fața consilierilor locali cu proiectul „Apărare împotriva inundațiilor a municipiului Caransebeș, Zona Aeroport, zona Caransebeșul Nou”!

Pe scurt, devierea Zlăgniței în Sebeș (recalibrarea albiei, realizarea unui nod hidrotehnic, îndiguiri-amenajare zonă de debușare) și un minibaraj în zona Aeroport pentru preluarea undei de viitură de pe Potoc (decolmatarea și recalibrarea albiei, îndepărtarea obstacolelor), lucrări de utilitate publică pentru care au fost demarcate deja procedurile de expropriere.

Vasilică Sanda, şeful Formaţiei de Gospodărire a Apelor Caransebeş, le-a explicat aleșilor locali în ce constau lucrările ce trebuie realizate pe cele două cursuri de apă care au făcut probleme încă din secolul trecut. Mai mult, Sanda spune că de 8 ani se încearcă realizarea acestui proiect, acum fiind momentul prielnic, mai ales că sunt și banii necesari. Încă de pe vremea Imperiului Austro-Ungar, există documente, pârâiașele astea, Potocul și Zlăgnița, au creat probleme cetățenilor. La 1912 a fost o inundație așa de puternică pe Potoc că au trebuit să rupă calea ferată, ca să poată să evacueze apele.

„Acest proiect este gândit ca cetățenii din Caransebeșul Nou și riveranii Potocului să scape odată pentru totdeauna de această nenorocire. Aceste pârâiașe poate că le iei într-o găleată vara și mă pot trezi peste două zile cu 35 de metri cubi pe secundă. Cum se poate scăpa definitiv de asta? Zlăgnița o deviem printr-o conductă de oțel de mari dimensiuni, poți să mergi cu motocicleta pe ea, direct în Sebeș, care poate prelua 22 de metri cubi pe secundă, iar albia Zlăgniței restul. Nu înseamnă că Zlăgnița va dispărea, doar surplusul de apă când apa e mare. Potocul e mult mai periculos, nu poate fi deviat și atunci specialiștii au dat soluția unui baraj, o acumulare nepermanentă, adică atunci când avem o viitură puternică reținem 300 de mii de metri cubi de apă și după ce trece viitura se dă drumul la apă prin golirea de fund sau prin deversor. Noi am venit să ne ajutați să demarăm odată lucrările astea, dacă sunt alocați banii, că ultimul necaz mare a fost în 2014. De 8 ani încercăm să facem această lucrare.”, a punctat Sanda.

Pentru aceste lucrări s-a găsit și marea parte a proprietarilor ce trebuie expropriați, iar cei de la Apele Române speră ca aceștia să nu pună bețe-n roate bunului mers al lucrărilor, mai ales că pe terenurile respective erau doar „stufăriș și mărăcini”.

„Din 50 de proprietari sau urmași pe care nu-i găseam mai sunt 1-2 care nu știm pe unde sunt. Le-am trimis notificări, sunt stabiliți banii (peste 330 de mii de lei – n.r.), sper să aibă actele necesare. Noi în Banat avem hărțile de pe vremea Imperiului, toate apele indiferent de mărime se văd clar pe hartă, pe calculator, pe ce vrei. Când s-a regularizat Potocul, de pe Calea Severinului spre Cetății, era albia de 1 metru, deși în acte era de 4, pentru că oamenii s-au extins, mulți și-au făcut zidurile în albie!”, a precizat și Cristian Suru, un alt oficial al Formaţiei de Gospodărire a Apelor Caransebeş.

Proiectul Apelor Române a fost aprobat de consilierii locali, iar la final primarul Felix Borcean i-a întrebat pe cei doi specialiști dacă minibarajul din zona Aeroport ar putea fi folosit și pentru agrement. „Cu timpul se poate face acumulare permanentă, pentru agrement, ca să fie frumos și pentru oraș, nu doar o baltă, dar asta în timp, întâi să facem lucrările!”, a concluzionat Suru. Lucrările pe Zlăgnița și Potoc ar urma să coste peste 23 de milioane de lei.

JCS-R.M.