CARAȘ-SEVERIN – Unitatea a început, în februarie, să achite bani județului, altă tranșă fiind așteptată luna aceasta. Iar la jumătatea anului, oficialii aeroportului promit achitarea a jumătate din datoriile de 600.000 de euro!
Exercițiul NATO ce se va desfășura între 1 aprilie și 2 iunie la Caransebeș înseamnă șansa aeroportului de a scăpa de datoriile către județ. Problema a fost adusă în fața consilierilor județeni de președintele Romeo Dunca, acesta explicând că Gabriel Olariu, administratorul SC Aeroportul Caransebeș SA, a plătit deja o parte din datorii și plătește în continuare. Pentru asta are însă nevoie de acceptul aleșilor județului, pentru reeșalonare, lucru care va fi luat în calcul în ședința ordinară de la finalul acestei luni. Potrivit șefului județului, datoria totală e undeva la 650.000 de euro, oficialii aeroportului luându-și angajamentul ca, până la finalul lunii iunie, să achite 335.000 de euro. Adică jumătate din datorie, plus redevența pe jumătate din anul acesta și chiria la zi. Deja a început plățile, prima în februarie, cea de-a doua fiind așteptată luna aceasta, înainte de ședința ordinară de la finalul lunii. Șeful noii majorități, consilierul județean Ioan Crina, a venit cu altă idee: „Eu am o soluție pe care recunosc că am discutat-o și cu dl secretar. Practic, el este presat de un contract. Am înțeles că are un contract cu militari NATO. Eu vă propun – și dle secretar să studiați problema asta – dacă putem lua în garanție contractul respectiv. Adică o parte din contract, pe durata care e, să ne dea nouă banii, și am stins tot conflictul și am rezolvat problema. Se poate, este legal? Ne cesionează o parte din contract, mergem cu ea la executor, vedem care e și am rezolvat toate problemele. Dar așa, să ne cereți nouă să aprobăm o hotărâre prin care să luăm în garanție anumite clădiri sau bunuri unde nu este clară situația juridică, nu cred că vom face treaba asta!“
Romeo Dunca n-a considerat însă potrivită și oportună propunerea: „Situația juridică este clară, valoarea acestor clădiri – vorbesc de cele fără sarcini sau ale căror sarcini nu ne afectează atâta timp cât datoria practic se înjumătățește – , garanțiile respective acoperă îndestulător. Și vă mai spun încă ceva, a merge acum, în caz că a intervenit un astfel de contract, să te duci la cei de la NATO să le spui: stai măi un pic, că aici… Eu cred că noi trebuie să ajutăm ca acest contract să se realizeze, să se întâmple, nu să înțeleagă și ei că la noi, în Caraș, atâta de încurcate sunt lucrurile.“
Consilierul Crina s-a justificat că „nu are nicio problemă, n-are nicio legătură cu NATO. El să cesioneze, o parte din bani intră frumos la executor, intră pentru noi. Am înțeles că suma pe care o are de încasat este mult mai mare față de datoriile care sunt. Și toată lumea e ok.“
Șeful județului a promis că propunerea va fi discutată și analizată, iar ulterior ședinței, a explicat că, așa cum și Crina știa, cei de la aeroport prezentaseră deja garanțiile cerute anterior, care nu erau suficiente pentru întreaga sumă datorată, dar pe care le vor putea acoperi sumele rămase.
Să nu-i luăm merele din coș!
Despre exercițiul NATO, șeful județului a spus că n-a aflat oficial prea multe: „Nu m-a informat operatorul, doar mi-a spus că semnează un contract important și că are posibilitatea să își achite datoriile și își dorește în continuare să facă mult și să investească acolo, să crească foarte mult calitatea și ceea ce se întâmplă acolo. Lucru pe care eu îl susțin. Mă bucur! Nu aș dori să-l punem la zid acum doar pentru că i-a găsit (pe cei de la NATO), și să-i luăm din coș toate merele! Dacă avem garanția că el, cu această resursă, poate să și achite datoria, și să și investească puțin în așa fel încât să facă aeroportul atractiv și pentru alte activități.“
Dunca crede că Olariu este de apreciat și că, fără consecvența acestuia, nu am mai fi avut aeroport la Caransebeș: „Eu l-am înțeles foarte bine, pentru că eu îi apreciez tenacitatea și dorința lui de a ține viabil acest aeroport. Cred că este un noroc pentru noi că îl avem pe el, pentru că altul nu ar fi făcut aceste eforturi și n-ar fi crezut atât de mult în această idee. Și chiar dacă el nu ne-a plătit obligațiile timp de 3-4 ani de zile, cred că el trebuie înțeles fiindcă el ne face și treaba noastră. Gândiți-vă ce ar fi însemnat să îl executăm. Bine, urma să o facem atunci când nu mai aveam nicio cale legală de a-l păsui. Dacă-i musai, cu plăcere. Dar a-l executa însemna să punem mâna pe niște clădiri care sunt acolo și aveau nevoie de supraveghere, de pază și de bani. Deci practic nu schimbam cu nimic. Însemna să plătim noi serviciile de pază pe care el le făcea. Practic, nu însemna un plus, ci o cheltuială. Plus că nu s-ar mai fi interesat nimeni de șansa aeroportului. Pe cine ar mai fi interesat aeroportul sau potențialul pe care-l are, decât eventual să dezmembreze, să transforme în parcele pentru construcții civile? Și atunci eu m-am bucurat și acum vedem că într-adevăr faptul că nu i-am tăiat creanga de sub picioare pentru că în februarie ne-au intrat în cont primii 400.000 de lei. Și să ținem cont, să nu uităm asta, nu e doar datoria lui în totalitate, ci a moștenit-o de la cei de dinainte, și din această datorie o mare parte sunt penalități. Cred că un milion de lei, deci, o sumă consistentă.“
JCS-A.M.
