Caraş-Severin, Romania

ROMÂNIA. Incidentul petrecut la meciul de fotbal dintre echipa naţională a României și o echipă a unei provincii din Republica Serbia (câștigat de noi cu 2-0), pe numele ei Kosovo, a născut mari controverse … iar efectele se vor vedea în timp. Un subiect care ar putea aduce selecționatei noastre o penalizare pecuniară și chiar următorul meci de acasă să fie jucat fără spectatori!

Chiar dacă unii vor încerca să forțeze nota și să ceară pierderea meciului de către echipa României, nici măcar UEFA, cât de mare, puternică și influentă este aceasta la nivelul guvernelor (și implicit în rândul federațiilor naționale), nu va avea “tupeul” să dea curs unei astfel de aberații! Sau poate că ar fi bine să o facă ca să putem înțelege ce înseamnă să ai mereu capul plecat … Ca să nu mai spunem că un astfel de meci, cu o echipă selecționată a unui stat nerecunoscut de noi, oficial, nu trebuia jucat … practic a fost un meci cu … o “fantomă”! Bine măcar că norocul, din nou, ne-a surâs și am învins …

Incidentul respectiv a constat în afișarea de unii suporteri români (da, sunt suporteri!), a unui banner care menționa un adevăr: “Kosovo este Serbia”! Și asta nu ca o răzbunare față de ce s-a întâmplat la Priștina (Serbia), acolo unde imnul nostru a fost huiduit de kosovari, iar suporterii români numiți “țigani”, au fost chiar “alintați” de forțele de ordine, ci ca o redare a poziției oficiale a României, de nerecunoaștere a așa-zisului stat Kosovo. Pentru cei care încă mai încearcă să eticheteze acest gest ca fiind unul politic, trebuie subliniat faptul că în cadrul Uniunii Europene sunt (încă) alte patru state, alături de România, care nu recunosc și nu au cum să accepte Kosovo ca stat independent: Spania, Slovacia, Grecia și Cipru. Pentru cei cu mintea “îngustă” și fără viziune se poate ridica o întrebare: oare pe cine vor încuraja într-un meci, nu doar de fotbal, între România și “Ținutul secuiesc”? La un astfel de scenariu … o singură lămâie nu este suficientă!

Am urmărit, chiar cu stupoare, modul ipocrit de a relata acest meci de fotbal și ce se întâmpla în tribune, de către cei doi pseudo-comentatori care, nici mai mult nici mai puțin, încercau să “țintuiască” acei suporteri ca fiind un fel de paria ai meciurilor de fotbal, ba chiar … încercau să asmută oprobriul public asupra acestora!

Cum era de așteptat, unii dintre politicieni, fals etichetați dar și nejustificat autointitulați suveraniști și/sau naționaliști, s-au “urcat” pe subiect susținând gestul suporterilor români, nu că ar înțelege sau ar împărtăși trăirile sârbilor și ale celor cu origini sârbești (oriunde aceștia ar trăi!), ci doar pentru a încerca să puncteze electoral în rândul naționaliștilor români, adică a bunilor cetățeni (conform DEX-ului limbii române!).

Ceea ce nu putem azi înțelege și mai ales cuantifica, este ceea ce eu cred, cu tărie, că reprezintă câștigul pe care l-am marcat și antamat în relația bilaterală cu statul și, mai ales, cu poporul sârb. Nici nu ne putem imagina cât de mult va conta în viitorul, nu prea îndepărtat, ceea ce sârbii au spus, și după acest meci de fotbal: “românii, frații noștri’! Vom trăi timpurile în care sârbii vor fi, pentru frații lor, adică pentru noi românii, poate SINGURUL sprijin împotriva acelora care, în mod sistematic, au încercat și o vor face, cât timp vom fi o țară fără lideri … să “muște” din teritoriul românesc!

Și ca să fie foarte clar și asumat, așa cum ÎNTOTDEAUNA am fost și voi fi, nimeni și nimic neputând să-mi schimbe crezul și convingerea: “Kosovo Je Srbija”, așa cum Basarabia este România!

EUGEN TEODOROVICI