Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Vorbind despre pierderea finanţării pe funicular, primarul Ioan Popa a explicat de ce administraţia locală n-a vrut halda de zgură. Chiar şi aşa, o firmă a preluat deja obiectivul.

S-a tot vorbit despre zgura pe care unele primării, în loc s-o cumpere ieftin de la Reşiţa, au preferat s-o aducă pe bani grei din altă parte. Iar acum, în al 12-lea ceas, Reşiţa a rămas şi cu halda de zgură, şi fără banii pentru funicular. Întrebat dacă, totuşi, zgura din haldă ar putea fi folosită, valorificată măcar la sate, primarul Ioan Popa a răspus ferm: „Asta e o poveste care durează de 25 de ani. Toată lumea spune că e un munte de aur gri, dar nu vrea să-l ia nimeni! Ideea este următoarea: poţi să foloseşti o parte din zgură. Acuma, ce-a rămas acolo, e mult şlam, e mai mult un nisip din ăsta care nu are nicio valoare din punctul ăsta de vedere al fundaţiei de străzi sau de şosele. Dacă ţi-ar trece o autostradă prin imediata apropiere – sau un drum expres – ai putea să te gândeşti că poţi să valorifici o parte din ea. Dar nu cred că viitorii 20-30 de ani vom avea bucuria să avem autostrăzi prin jurul nostru, aşa apropiate“.

E drept că Reşiţa n-a văzut autostrăzi nici măcar în promisiunile electorale, însă un drum expres este mai mult decât plauzibil. Totuşi, edilul promite să găsească o soluţie, mai ales că o societate privată nu poate accesa aşa uşor fonduri europene pentru ecologizarea unei halde, aşa cum o poate face o administraţie locală. Şi-n plus, tot edilul o spune, fabrici de oţel au existat în toate colţurile lumii, la fel şi halde de zgură. Doar că pe acolo s-au găsit soluţii care, la Reşiţa, încă mai trebuie gândite…

Primarul a dat exemplul capitalei Banatului de Câmpie: „Aţi văzut la Timişoara, nu era o haldă de zgură, era o haldă de gunoi. Au venit, au pus pământ pe ea, au pus iarbă, şi la ora asta când te duci spre oraş, spre Timişoara, nu mai ai probleme să vezi milioane pungi“. Şi chiar dacă primarul afirmă că nimeni nu vrea halda de zgură, obiectivul a fost deja preluat de o firmă dintr-un judeţ vecin.

Fără să vrem să-l contrazicem pe primarul Reşiţei, care spunea că zgura de la TMK nu e bună, nu putem să nu amintim că Strabag a folosit din ea în jur de 10.000 de tone la reabilitarea unor drumuri din judeţ. Tot zgură de la Reşiţa s-a folosit la terasamentele supermarketurilor din Caraş-Severin. Dar poate că problema e că, luată de la Reşiţa, tona costă doar 8 lei. Probabil trebuie s-o luăm din altă parte, mai scump…

2 Comments

  1. Lipsa abilitatilor manageriale a dus aici.
    Cand s-a facut autostrada de la Lugoj spre Timisoara-Arad si spre Deva era o oportunitate mare. Distanta de la Resita la Lugoj este mai mica decat Lugoj – Hunedoara, unde mai exista zgura.
    Companiile de constructii s-au indreptat spre oameni capabili. Cum altfel sa explici ca nici o companie, nu a luat zgura din Resita?
    Cand nu ii iese planul domnului primar, aplica fabula cu strugurii. Zice ca exista dar sunt acri.
    Mare moftangiu !

    • rica venturiano Reply

      Grig, ai foarte mare dreptate….
      – sa nu uitam ca zgura este un materal care se autocompacteaza spre deosebire de piatra de cariera !
      – un exces de zel si din partea garzii de mediu si autoritatii natioala de reglementre locala vezi ANPM CS a facut ca vanzarea de la Resita sa fie greoaie, este singurul loc in tara romanesca unde zgura este deseu , datorita ANPM CS. De aceea din toate Haldele de zgura din Romania se vinde iar de la noi ….cine vrea sa cumpere un deseu chiar si daca el nu este ……Germania , Italia au toate autostrazile, drumurile rapide, drumurile agricole, cele forestiere cu zgura facuta…
      – primarul a fost informat gresit de cei din jurul lui….!
      – zgura este aur…de ce sa pargem muntii nostrii casa facem piatra ?

Adaugă comentariu