Caraş-Severin, Romania

CARANSEBEȘ – Senatorul cărășean vorbește despre evoluția sinuoasă a proiectelor de „domesticire“ a pâraielor Zlagna și Potoc, simțind că „astăzi este nevoie să trag un semnal de alarmă și să fac un apel pentru a nu se mai întârzia implementarea lor din cauze birocratice, «astrele politice» fiind acum aliniate“!

De fapt, mai sunt necesare niște exproprieri care, potrivit legii, trebuie făcute cu justă și prealabilă despăgubire, pentru a se interveni asupra celor două cursuri de apă. Numai că unii dintre cei 50 de proprietari sunt astăzi de negăsit, iar lucrările sunt practic blocate înainte de a fi demarate.

Senatorul Vela mărturisește că a evitat să vorbească până acum despre „evoluția sinuoasă“ a „inițiativelor legate de «domesticirea» celor două cursuri care traversează Caransebeșul, dar acum trebuie să ne implicăm pentru un ultim pas în finalizarea celor doua investiții“, care s-au lovit de tot felul de blocaje începând din 2016.

Oficialul a făcut și un istoric al inițiativei: „Acum șapte ani, înainte de a renunța să mai candidez pentru un nou mandat de primar al municipiului Caransebeș, mi-am îndeplinit o promisiune de suflet pentru caransebeșenii care sufereau aproape în fiecare an din cauza ieșirilor din matcă a pâraielor Potoc si Zlagna (cei din zona Romanilor, Ardealului, Țiglărie, Tudor Vladimirescu și respectiv din Caransebeșul Nou). Cele două cursuri de apă, fiind gestionate și administrate de către Apele Române (nu de către primărie), au fost motivul unor dispute interminabile cu cei care răspundeau legal de ele (dorind să-i responsabilizăm am amplasat și indicatoare în acest sens la podurile de pe strada Ardealului și Calea Severinului, dar tot degeaba)“.

Și dacă nimeni n-a luat nicio măsură, „am propus oficial soluții tehnice concrete pe care să le aplice foarte simplu cei de la Administrația Bazinală din Timișoara, ca să eliminăm definitiv cauza viiturilor care provocau numeroase pagube, își amintește fostul șef al administrativului din Caransebeș. Pentru pârâul Potoc am propus să se facă un polder (un mic baraj), în amonte de viaductul de la centură din zona Aeroport, care să preia apele pluviale din amonte și să evite șocul viiturilor, astfel încât să poată fi controlat debitul din aval la capacitatea albiei care trece printre case si pe sub podul de pe strada Ardealului, unde inunda cel mai grav locuințele de pe strada Tudor Vladimirescu. În ceea ce privește pârâul Zlagna, care se revărsa periodic primăvara și toamna, soluția propusă oficial, cu documente scrise, a fost și mai simplă (anunțată public la vremea respectivă). Înainte să treacă pe sub centură ca să traverseze Calea Severinului spre a curge în râul Timiș, pârâul Zlagna să fie preluat pe câmp printr-un un canal și deversat în râul Sebeș, prin spatele vechiului Complex zootehnic, ca să nu mai inunde cartierul Caransebeșul  Nou!“

Numai că, în 2019, când a ajuns în Guvern, Vela a constatat că, timp de 4 ani, directorul de la Apele Române din Timișoara nu a promovat propunerile pentru cele două cursuri de apă, astfel încât nu se regăseau pe vreo listă de investiții la Ministerul Mediului: „Am constatat atunci, cu tristețe, că proiectele au zăcut 4 ani în sertarele de la Timișoara, probabil fiind mai «profitabile» contractele cu diferite firme de casă pentru așa zisa tăiere a vegetației de pe albiile celor două pâraie, care se făcea mai mult pe hârtie (situații dovedite de către Primăria Caransebeș de mai multe ori, prin prezentarea celor de la Apele Române a dimensiunilor copacilor din cele două cursuri, cu tulpini groase, nedefrișate de ani de zile, care afectau în mod evident fluidizarea cursurilor)!“

Atunci, în 2019 și 2020, s-au făcut demersuri pentru ca lucrările să fie introduse pe lista de investiții și proiecte de la Ministerul Mediului, iar „până în prezent toate procedurile sunt finalizate și, teoretic, pot începe lucrările, motiv pentru care felicit pe cei care au condus ABA Banat în ultima perioadă“. Numai că, în loc de finalul fericit mult așteptat s-a constatat că, deși a fost desemnat deja și constructorul prin licitație, și Guvernul a introdus investițiile în finanțările din PNRR, lucrările nu pot începe. Asta pentru că este nevoie de exproprieri, cu despăgubiri prealabile, iar pentru banii necesari, deși au fost virați de acum aproape 6 luni, nu toți proprietarii au fost găsiți. Unii dintre cei care figurează în evidența de la Cartea Funciară fie au decedat, fie au plecat din țară.

„Nefiind finalizat și acest pas, nu se poate obține autorizația de construire și emite ordinul de începere a lucrărilor, din păcate, constată senatorul Vela, care a dorit să facă un apel. Dacă știți pe unii din cei 50 de proprietari, fac un apel ca să-i anunțați că au aceste drepturi legale (chiar dacă la unii beneficiază acum moștenitorii). Trebuie doar să își dea un Acord de expropiere și să primească despăgubirea legală. Ca soluție, pentru acest pas, trebuie să contacteze reprezentanții de la Apele Române, dacă până în prezent nu au fost găsiți și nu au finalizat aceste proceduri. Pot prin telefon, sau la sediile afișate pe www.rowater.ro, ca să anunțe de această disponibilitate. (…) Așa vom putea grăbi rezolvarea unei probleme importante pentru Caransebeș, pentru că doar împreună putem face o Lume mai bună! Un vis care va deveni realitate!“, a încheiat oficialul, care a postat pe profilul său de Facebook lista celor 50 de proprietari dintre care unii sunt de negăsit.

JCS-A.M.