Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – În județ există şi modele de bune practici, dar şi zone ce ar trebui peticite de investitori.

În condiţiile în care turismul clasic a devenit o zonă fără atracţie pentru românii care intenţionau să-şi petreacă vacanţele în interiorul graniţelor ţării, dezvoltarea segmentului rural ar putea fi o direcţia viabilă pentru atragerea consumatorilor de gen.

„Plecând de la lipsa serviciilor suplimentare şi agrementului, s-a ajuns la necesitatea ieşirii din aşa-numita «sezonalitate». Asta înseamnă că turiştii s-au săturat să plece în vacanţe doar la schi sau la mare, respectiv iarna sau vara. O problemă importantă actuală în turismul rural ţine de faptul că proprietarii de pensiuni se feresc să se asocieze. E păcat, pentru că trec pe lângă ei importante fonduri europene”, ne-a declarat Daniel Laţcu, preşedintele filialei cărăşene a Asociaţiei Naţionale pentru Turism Rural, Ecologic şi Cultural. Pe site-urile de profil la nivel naţional, pentru Caraş-Severin sunt promovate 33 de localităţi ce oferă capacităţi de cazare la pensiune. Dintre acestea, există şi modele de bune practici în domeniu, recunoscute de profesioniştii în domeniu. „Câştigă tot mai mult punctaj în topuri ad-hoc zone cum ar fi Gărâna, Poiana Mărului, Băile Herculane. O direcţie nouă în care s-ar putea dezvolta aceste segment de turism ar fi dispeceratele de cazare, organizate la congruenţa şi în apropierea zonelor turistice. Centrele de informare turistică ar fi putut prelua acest scop dacă nu ar fi restricţionate de la a derula activităţi economice. Ce lipseşte cel mai mult destinaţiilor cărăşene este promovarea istoriei, a basmelor şi poveştilor create în respectivele zone şi promovate prin ghizi turistici specializaţi, pentru că, trebuie s-o recunoaştem, turismul este un miraj care se vinde”, a mai amintit Laţcu.

Flavius Rotariu

Adaugă comentariu