CARAȘ-SEVERIN – Iar cel mai lung tronson din „drumul care unește”, de 256 de kilometri, supranumit și „Terra Banatica“, străbate județul Caraș-Severin de la Pasul Porțile de Fier ale Transilvaniei, situat pe Valea Bistrei (ce leagă localitățile Oțelu Roșu și Hațeg), până pe Valea Cernei!
CARAȘ-SEVERIN – Mai precis, pe turnul Nasdaq, acolo unde „drumul care unește” și care trece și prin Caraș-Severin și Banatul Montan a avut parte de o reclamă pe ecranele uriașe din centrul New York-ului!
CARAŞ-SEVERIN – Membrii și voluntarii Asociației Tăşuleasa Social se află zilele acestea la Reşiţa pentru reconfigurarea unor rute de pe Via Transilvanica. De asemenea, se continuă şi lucrările de mentenanţă pe Terra Banatica!
CARAŞ-SEVERIN – Cea mai frumoasă porțiune din întreg traseul Via Transilvanica se găsește la noi în județ. Peste 254 km de o frumuseţe rară pot fi străbătuţi de acum într-un tur virtual!
CARAȘ-SEVERIN – Pentru cei care nu știu, Via Transilvanica a apărut la ideea lui Alin Ușeriu. Deschiderea oficială a traseului lung de 1.400 km va avea loc pe 8 octombrie, la Alba Iulia. Alin însă a pornit la drum, a parcurs până acum peste 1.100 km, zilele trecute ajungând la Reșița!
CARAŞ-SEVERIN – „Oamenii Drumului Terra Banatica“ este titlul filmului realizat de Mircea Gherase, în colaborare cu Tăşuleasa Social. Filmul a fost prezentat în nouă oraşe din Statele Unite ale Americii, iar din iulie rulează şi în ţară!
GĂRÂNA – Cel mai lung tronson al traseului Via Transilvanica, ce traversează județul Caraș-Severin de la Băuțar pe Valea Cernei, Munții Semenic și Valea Almăjului și măsoară 256 de kilometri, a fost lansat sâmbătă, 24 iulie, în campingul de la Gărâna, după ce ultima bornă a fost montată vineri seara, la ora 23.30!
CARANSEBEȘ- Asta datorită poziționării geografice a municipiului de pe Timiș și Sebeș, dar și cu ajutorul lui Coco Galescu, căruia primarul Felix Borcean i-a mulțumit pentru acest gest!
CARAŞ-SEVERIN – Legat de iniţiativă, primarul Reşiţei, Ioan Popa, îşi începe apelul cu o glumă: „Şi despre bănăţeni se fac bancuri. Nu multe, dar edificatoare: «De ce fac bănăţenii doar un copil?! Pentru că nu pot face jumatate!»“.
