Caraş-Severin, Romania

Două luni a muncit sculptorul la troiţa din lemn de stejar, înaltă de cinci metri, care acum se găseşte în parcul din apropierea sediului Primăriei Văliug.

Cu sprijinul primarului Vasile Ponoran, la 4 septembrie 2007, monumentul a fost ridicat, urmând ca la 25 noiembrie a.c., să fie sfinţit concomitent cu ridicarea unei alte troiţe, la Schitul Sf. Ilie de pe Semenic.

Român pentru români

În câteva cuvinte, acestea ar fi ultimele „isprăvi“ ale scuptorului, după cum el însuşi le numeşte. L-am găsit pe Duşan Basista în micul atelier improvizat în una dintre anexele casei sale din cartierul Moniom, nr. 97.

Om de „ispravă“, cioplea de zor la ceea va fi o nouă troiţă din lemn de stejar. Opera, la care lucrează de o săptămână, va avea în final 2,5 metri înălţime şi va lua drumul comunităţii româneşti din Nurnberg, Germania. „Anul trecut, la Paşti, s-a sfinţit troiţa făcută de mine la Ocna de Fier. Verişoara mea, stabilită în Germania, a luat parte la sfinţire împreună cu dl Costică Balaci, un prieten de familie. Aşa s-a născut ideea troiţei la care lucrez acum“, povesteşte sculptorul care, printre altele, a realizat şi iconostasul unei biserici din Nosrburg, Suedia.

Lustru peste istorie

La recomandarea PSS Lucian Mic şi a Adei D. Cruceanu, sculptorul lucrează la recondiţionarea troiţei din Valeadeni.

„Vrem să desluşim înscrisul greco-chirilic şi să punem în valoare monumentul“, rezumă artistul. Din spusele lui, înţelegem că este vorba despre şlefuirea şi acoperirea cu un ulei special a crucii înaltă de 4 metri, lată de 80 cm şi îngustă de 20. Apoi urmează fixarea ei într-un cadru metalic şi împrejmuirea cu beton.

Obiect de admiraţie

Unul dintre multele obiecte vechi pe care sculptorul le păstrează, ar putea deveni monument. Se pare că Duşan Basista va realiza o replică la scară mare a acestuia, replică ce şi-ar putea găsi locul în zona Triaj a Reşiţei.

Până atunci însă, Duşan Basista lucrează la o nouă… carte. Fiindcă el mai şi scrie. Este vorba despre „Dăltuire în cuvinte“, după cum se intitulează lucrarea, a memoriei personalităţilor din Moniom.

Ionel Ivaşcu

[email protected]