CARAŞ-SEVERIN – Pe baza unor analize, economistul Horia Irimia consideră că sunt alte judeţe mai sărace decât al nostru.
Zilele trecute am primit o analiză interesantă privind starea judeţului. Mai exact, economistul Horia Irimia susţinea, argumentat binenţeles, cum că nu am fi cel mai sărac judeţ din ţară. Iar analiza lui Irimia a pornit de la o frază apărută în volumul „File din istoria industriei cărăşene şi perspective de dezvoltare“, scris de Elisabeta Spunei şi Liviu Jigoria. În volum se afirma că „judeţul a ajuns unul dintre cele mai sărace din ţară“.
„Cred că este o percepţie foarte răspândită printre locuitorii judeţului … Dar este falsă ! Ştiu ca-mi voi atrage multe critici legate de opinia mea …În cele mai multe cazuri oamenii se raporteaza la vecinii din imediata apropiere (şi atunci, da, suntem mai săraci decât Timişul, Aradul, Hunedoara). Dacă ne raportăm la trecutul mai mult sau mai puţin îndepărtat (atunci, da, suntem pe poziţii inferioare decât a fost Caraş-Severinul în clasamentele naţionale în urmă cu 30 de ani. Dar ca să facem analize ştiinţifice, corecte, trebuie să pornim de la date statistice, nu de la percepţii. Indicatorul cel mai frecvent utilizat pentru clasamente este PIB-ul pe locuitor“, spune Horia Irimia.
Într-un clasament cu 41 judeţe plus Bucureştiul, cele mai bogate sunt primele 10, bogate sunt cele din al doilea sfert, sărace sunt cele situate între poziţiile 21-30, iar cele mai sarace sunt cele din ultimul sfert, după poziţia 31…
„Analizând diverse surse, inclusiv ceea ce spune Comisia Naţională de Prognoză, o să vedem că stăm chiar mult mai bine. Şi asta pentru că judeţele Botoşani, Vaslui, Teleorman, Vrancea, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Tulcea, Mehedinţi, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Covasna au un PIB/locuitor sub cel al Caraş-Severinului“, mai susţine economistul. Sigur, noi am putea spune că acest clasament se poate schimba dacă vine un investitor mare în judeţ şi creează 2000 de locuri de muncă, sau dacă Bordnetze ori TMK se închid şi se pierd 3000 de locuri de muncă. Deci, la capitolul PIB/locuitor, deocamdată, nu suntem printre cele mai sărace judeţe.
Totuşi, nu strălucim
Alt criteriu pentru analiza stării unui judeţ poate să fie venitul mediu net. În Caraş-Severin, acest venit este în 2017 de 1813 lei, în Hunedoara de 1840 lei, iar în Timiş de 2501 lei. Pensia medie netă este mult peste medie în Caraş-Severin pentru că foarte mulţi pensionari au lucrat în minerit, siderurgie. Nu sunt date despre veniturile provenite de la cei ce muncesc în afara ţării şi care trimit parte din veniturile lor familiilor rămase aici. Rata şomajului în judeţ este de 2,1%, iar în Hunedoara de 5,4% însă hunedorenii au 112.000 de angajaţi în 2017, iar Caraşul are doar 58.700.
Un alt criteriu de stabilire a sărăciei, după spusele lui Horia Irimia, este averea… „Poate fi considerat sărac cineva care are o casă de peste 200 mp ? Chiar daca astăzi este şomer? Din ce este construită casa? Din cărămidă în Caraş-Severin şi din chirpici în Vaslui. În concluzie, stiu că percepţia multor cetăţeni din judeţul noastru este că am sărăcit, dar puţini au fost să vadă care este situaţia din Moldova, din Sudul Munteniei, din Covasna, îndeosebi în mediul rural de acolo. Suntem nostalgici după vremurile în care Reşiţa era unul dintre marile centre industriale ale României, dar e bine să fim informaţi, să ştim exact unde ne plasăm, şi desigur să fim ambiţioşi în viitor“, a sugerat Horia Irimia, unul dintre oamenii care au condus judeţul cândva.
Sigur, am putea fi de acord cu actualul director economic al Primăriei Caransebeş dacă ar trebui să privim partea plină a paharului. Dar dacă o privim pe cea goală, Caraş-Severinul nu mai îşi găseşte strălucirea demult la niciun capitol.. Şi este judeţul multor oameni săraci.
