Reşiţa face pasul spre trenuri rapide şi acces la autostrăzi - Caon.ro
Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Aleşii reşiţenilor au votat înţelegerea necesară cu autorităţile din Timiş, pentru a face posibile o serie de proiecte de infrastructură! 

Şedinţa ordinară a consiliului local reşiţean, aferentă lunii noiembrie, a pus, joi, pe tapet problema proiectelor de infrastructură de reală necesitate, pe care Primăria Reşiţa nu le-ar putea face singură. „Subiectele au fost multe, în jur de 30, dar foarte multe de ordin tehnic, a declarat primarul Ioan Popa, la finalul şedinţei. Unul dintre subiectele pe care le consider de interes public este protocolul între Caraş-Severin, Timiş, Primăria Timişoara şi Primăria Reşiţa. Am validat acest proiect în Consiliul Local Reşiţa, miercuri s-a validat la Consiliul Judeţean Timiş şi vineri aşteptăm validarea acestui protocol în Timişoara şi la Consiliul Judeţean Caraş-Severin. Este vorba despre un protocol de colaborare în care avem cinci puncte importante pe partea de infrastructură rutieră şi infrastructură feroviară. Acestea sunt proiecte care se vor derula pe POIM, pe Programul Operaţional de Infrastructură Mare“.

Primul proiect prezentat de şeful administrativului reşiţean a fost cel legat de tren-tramurile spre Timişoara: „Este vorba de calea ferată Reşiţa-Timişoara Nord-Aeroport, Reşiţa-Berzovia-Oraviţa-Anina, modernizarea liniei. Nu intru foarte mult în detalii, cert este că încercăm să facem o cale ferată pe care să se circule undeva la 120-140 de kilometri la oră şi deja avem discuţii cu consultanţi cu care să facem studiul de fezabilitate. Şi luăm în calcul două variante: linie electrificată sau o altă variantă în care să folosim tren-tramuri pe hidrogen. Sunt deja operaţionale în Germania şi în Franţa, sunt trenuri care circulă cu autonomie de până la 600 de kilometri, cu timp de încărcare de 15 minute. Dacă tot facem o modernizare a acestor căi ferate, încercăm să şi adoptăm o tehnologie de ultimă oră“.

Însă municipalitatea nu-şi doreşte doar trenuri rapide, ci şi acces la autostrăzile din zonă. Edilul a precizat: „În afară de aceste două părţi de cale ferată, mai avem conexiunea autostrăzii care vine la Timişoara, Lugoj, în zona Buziaş – Topolovăţ-Buziaş-Berzovia –, ca să putem să accesăm noi, din zona Banatului de Munte, autostrada mai rapid, prin zona Bocşa. Şi o altă conexiune între Berzovia şi Voiteni, ca să interceptăm autostrada care va circula la Belgrad. Un alt proiect este legat de realizarea a patru benzi de circulaţie Timişoara-Moşniţa Nouă-Buziaş, care la fel ne este favorabilă şi nouă pentru că este cea mai uşor accesibilă cale rutieră spre Timişoara. Şi mai este o conexiune care leagă autostrada Lugoj-Deva de zona Caraş-Severinului, în punctul Voislova. Adică pe la Tomeşti să se realizeze o legătură rutieră care să descarce în zona Banatului de Munte, în zona Voislova. Toate aceste proiecte nu se pot face decât într-un parteneriat, pentru că depăşesc limitele Reşiţei, ale Timişoarei, ale judeţului Caraş-Severin sau ale Timişului. Proiectele au fost privite cu mare interes de toţi cei patru actori. Dacă vineri reuşim să parcurgem toate etapele de validare în consiliile noastre, am propus ca în 1 Decembrie să semnăm acest document în mod oficial la Timişoara“, a încheiat Nelu Popa.

JCS-Antoniu Mocanu