ANINA – Asta chiar dacă Primăria din fostul oraş minier are finanţele blocate, din cauza datoriilor către SZD Electro Cluj.
Lucrările au început să avanseze datorită preţurilor minime practicate de S.C. Antrepriza Steier SRL, firmă înfiinţată de către Consiliul Local Anina. Reabilitarea era planificată încă de anul trecut, cum consemnam într-un articol, prin HCL 149/19.12.2018, iar firma care execută reparaţiile capitale nu percepe profit sau alte taxe, prestând doar servicii ce pot acoperi costurile finale. Conform devizului de lucrări, acestea au fost evaluate la 75.000 lei, inclusiv TVA, în condiţiile în care Casa de Cultură pune la bătaie materialele, iar cheltuielile sunt suportate de administraţia publică locală. Degradarea s-a produs în timp, din cauza infiltrărilor de apă, a umidității ridicate, a lipsei încălzirii și ventilației etc., iar dacă nu începeau reparaţiile exista riscul ca o mare parte din spatele imobilului să se prăbușească.
Cât priveşte blocajul financiar cu care se confruntă Primăria Anina, binecunoscut de ani de zile, autorităţile locale argumentează că şi în această situaţie, reabilitarea trebuie să continue. Reprezentanţii Primăriei explică necesitatea continuării lucrărilor de reparaţii şi în condiţiile executării silite: „Chiar dacă situația financiară a Primăriei este actualmente blocată din cauza executării sumei de 1.600.000 lei noi (sentință din dosarul cu SZD Electro Cluj, la contractul din 2005), lucrările continuă pentru a se evita dărâmarea unor pereți și alte infiltrații cu ape pluviale“.
Pe pagina de Facebook a Primăriei au fost postate imagini recente cu stadiul lucrărilor, scena necesitând reparaţii capitale. Nu au întârziat însă să apară nici reacţiile din partea comunităţii, de la felicitări, la sfaturi şi sugestii, acestea ajungând până la ideea, deloc rea, chiar oportună, a unei campanii de strângere de fonduri de tipul celei desfăşurate cu ani în urmă pentru salvarea Ateneului Român: „Cu tot respectul, comentează Laura Munteanu, dacă s-a dat un leu pentru Ateneu, sper și cred că dacă se face campanie de donare pentru salvarea edificiului cultural, oamenii ar răspunde pozitiv. Sau? Eu aș dona…“. Pe de altă parte, ca într-un duel al replicilor, Violeta Ivanovici lansează o altă propunere, îndreptând asupra primarului un atac direct: „Donează, cine te oprește, că ei nu pot accesa fonduri europene, cum fac în alte orașe! Aici, în Anina, merge din rău în mai rău, parcă nici nu am avea primar“. Altcineva consideră că doar Casa de Cultură mai lipsea, când nu sunt locuri de muncă.
În aceste condiţii, autorităţile locale au fost nevoite să răspundă comentariilor făcute de cetăţeni, explicând că un proiect pentru accesare de fonduri europene nu se poate realiza de pe o zi pe alta, iar pentru încercările repetate de a reabilita acest edificiu cultural emblematic al oraşului Anina au fost aduse argumente tehnice: „Compania Naţională de Investiţii (CNI SA) ne-a solicitat nenumărate documentaţii, urmând un îndelungat şir de corespondenţe, întinse pe mai mult de 8 ani, care în final nu au avut nici un rezultat în ceea ce priveşte reabilitarea Casei de Cultură din Anina. (…) Doar ca să citeşti câte am făcut pentru Casa de Cultură, din 2008 până în prezent, deja te plictiseşti, dar să mai produci toate acele documente şi să le faci degeaba, fără nici un rezultat, pentru că cei care dau banii te duc cu vorba, ba te mai pun să faci şi cheltuieli cu proiecte pe care apoi le lasă la praf, prin sertare, acordând finanţări după cum bate vântul“.
Pentru edificare, au fost postate toate adresele trimise, un istoric complet, transparent şi edificator. Practic, în acest moment se lucrează la refacerea totală a scenei şi a tuturor interioarelor, respectiv pereți, pardoseală, tavane, fonoizolații, hidroizolații, termoizolații, zugrăveli, vopsitorii. Poate că, totuşi, ideea lansării unei campanii de strângere de fonduri ar solidariza oamenii.
