MOLDOVA NOUĂ – Partener al Universității de Vest (UVT), ONG-ul continuă monitorizarea stării mediului din zona Clisurii. Asta deoarece situația nu s-a schimbat prea mult în ultimii ani și nu se dorește ca starea de fapt actuală să se perpetueze pe viitor!
Reținem asta din declarația președintelui GEC Nera, Corneliu Popovici Sturza, în opinia căruia compania care a venit în zonă foarte probabil dispune de resurse financiare întrucât vrea să investească. Însă va trebui să investească și în stoparea poluării. „Perioada de monitorizare face parte din proiect. Ceea ce facem noi se înscrie în asigurarea sustenabilității proiectului după încheierea finanțării. Există un sumar de activități, care au fost activități de bază ale proiectului, care trebuie să continue și prin care să demonstrezi că ceea ce ai făcut în proiect este o activitate sustenabilă și o continui timp de cinci ani.”, a precizat șeful GEC Nera.
Monitorizarea a început încă de anul trecut, până în prezent având loc trei activități în teren. Probe de sol și apă au fost prelevate în două acțiuni în teren în 2022 și una în 2023. Acestea au fost desfășurate de GEC Nera împreună cu Facultatea de Chimie Biologie și Geografie din cadrul universității timișorene. „Întrucât în iaz se găsesc poluanți diverși, am luat mici cantități de nisip din diverse zone unde culoarea a fost diferită. Pentru probele de apă, am luat mostre atât din ochiurile de apă strânse din precipitații, cât și din pârâurile din zonă care, odată ajunse în zona iazului, dacă se petrece o poluare de praf minier, sigur apa va prelua o cantitate de poluant!”, am aflat de la șeful GEC Nera.
Rezultatele monitorizării vor fi comparate cu cele ale autorităților cu responsabilități directe în asigurarea în zona iazurilor a parametrilor de mediu între limitele admise, iar populația din zonă va fi informată prin canalele media în legătură cu aceste rezultate. „Monitorizarea noastră se face pe baza simțurilor umane de bază, urmând a fi raportată la cifre primite de la Garda de Mediu și Agenția de Mediu. Parametrii urmăriți sunt viteza vântului, starea aerului în zonă, adică nivelul de suspensii de praf de deșeuri miniere în aerul din zonă, starea de umectare a iazurilor în momentul când facem monitorizarea și starea de vegetație de pe iaz care în general există, însă este 5% din suprafața iazului. Noi, când mergem în zonă, neavând aparatură, facem observații cu voluntarii pe baza simțurilor umane de bază care pot percepe multe răni ale mediului.”, a încheiat Popovici Sturza.
Întrucât minele de cupru din zona Moldova Nouă urmează a fi redeschise în urma concesionării zăcământului către un consorțiu de firme româno-turc, monitorizarea realizată de GEC Nera în parteneriat cu UVT are scopul de a nu se mai atinge niciodată nivelul de poluare în zonă înregistrat în perioada când zăcământul a fost exploatat de statul român, prin societatea Moldomin. Acțiuni de tipul celor desfășurate până în prezent vor continua pe tot parcursul anului 2023.
JCS-Ionel Ivașcu
