REŞIŢA – În condiţiile în care încă nu se ştie dacă universitatea reşiţeană va fuziona cu Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, Politehnica Timişoara aduce la masa discuţiilor posibilitatea unei colaborări şi chiar a unei fuzionări.
Primăria Reşiţa a organizat o întâlnire de lucru cu reprezentanţii Universităţii “Politehnica” Timişoara, Comitetului Director al UPT, reprezentanți ai Universității “Eftimie Murgu” Reșița, ai Agenției de Dezvoltare Regională Vest, conducerea CS Reșița, UCM Reșița, precum și reprezentanți ai mediului de afaceri din Caraș-Severin. În cadrul întâlnirii au fost prezentate aspecte referitoare la expertiza tehnică și oferta educațională a UPT, specificul și necesitățile zonei Reșița, provocările antreprenoriale și finanțările UE în Regiunea Vest, precum şi expuneri de modele ale unor proiecte comune de succes între UPT – companii – ADR Vest.
Maestrul de ceremonii al întâlnirii, primarul Ioan Popa, a specificat la finalul discuţiilor: „A fost o întâlnire în care am abordat posibilitatea de a relaţiona cu Universitatea Politehnica Timişoara, din dorinţa de a le pune la dispoziţie câteva spaţii din oraş sau chiar de a lua împreună un spaţiu, mă refer la Institutul de Proiectări de pe Calea Caransebeşului, clădire în care şi-au desfăşurat activitatea în ultimii 50 de ani sute de ingineri, de proiectanţi şi care la această oră se află într-un stadiu de conservare, pentru a demara nişte programe de master“.
Rectorul UPT, Viorel Şerban, a precizat că nu exclude o colaborare cu universitatea reşiţeană, indiferent de traiectoria acesteia: „Proiectul Politehnicii constă tocmai în discuţii în oraşele reşedinţă de judeţ din regiunea de Vest. Noi aniversăm anul acesta 100 de ani, iar ideea înfiinţării Politehncii a fost tocmai aceasta, de a coagula tot ce înseamnă zonă educaţională, pentru a dezvolta Banatul şi a-l duce, într-adevăr, la ceea ce aşteaptă toată lumea în această parte a ţării. De aceea, noua întâlnire este gândită tocmai în încercarea de a promova un învăţământ de calitate în zona inginerească. Or, Politehnica Timişoara este o forţă determinantă, fiind situată între primele universităţi din această parte a Europei în domeniul tehnic. Discuţiile s-au purtat în ideea de a identifica soluţii, de a ne implica, de a asigura o resursă umană de calitate. Am căzut de comun acord cu Primăria ca, pentru început, să pornim în această toamnă două programe de master ale Politehnicii în Reşiţa, care se referă la sisteme informatice pentru producţie şi servicii şi, de asemenea, un program de antreprenoriat, managementul calităţii şi competitivităţii, tocmai pentru a încerca să ridicăm calificarea celor care astăzi în desfăşoară activitatea în Reşiţa, pentru a face faţă provocărilor care în acest domeniu dinamic care este ingineria le pune în faţa tuturor. Nu vom exclude o colaborare şi cu universitatea din Reşiţa, în funcţie de traiectoria acesteia, noi avem disponibilitate, dacă nu, noi avem proiectul nostru de a face inginerie de calitate şi de a asigura dezvoltarea acestei regiuni la standardele pe care, desigur, le dorim cu toţii“.
Rectorul Politehnicii din Timişoara a reamintit că în urmă cu doi ani, Senatul universităţii reşiţene a respins solicitarea lor de a veni la Reşiţa, discuţiile fiind întrerupte. Șerban a subliniat atunci că Politehnica are datoria de a asigura un învăţământ de calitate şi pentru absolvenţii din această parte a Banatului de Munte.
Pe de altă parte, edilul municipiului de pe Bârzava a adăugat că programele de master propuse de Politehnica Timişoara nu coincid cu programa şcolară a universităţii reşiţene, acestea fiind complementare: „Ni s-a întins o mână de la Politehnica Timişoara în urmă cu doi ani şi vorbim despre o instituţie din care universitatea noastră s-a desprins în anii 1992 – 1994. Din cauza traiectoriei din ultimii douăzeci şi ceva de ani a Universităţii Eftimie Murgu, în sensul că de la un vârf de 4500 – 5000 de studenţi a coborât la 1300 şi ştim care sunt tendinţele demografice ale judeţului Caraş-Severin, e puţin probabil ca cineva să-şi imagineze că această universitate va putea supravieţui pe termen lung. Singura şansă este să se racordeze la o universitate mai mare şi împreună mai există şansa să mai aducem studenţi din alte părţi, din Serbia, din Moldova, poate din alte ţări. Pentru asta trebuie să ai tradiţie, trebuie să ai forţă. Politehnica din Timişoara are peste o sută de clădiri şi o bază materială extrem de puternică şi poate sprijini creşterea unei universităţi ca cea din Reşiţa“.
O industrie a dispărut, trebuie reconstruită
Aflat în dublă calitate, aceea de membru al Consiliului Director al Universităţii Politehnica din Timişoara, dar şi de director al Agenţiei de Dezvoltare Regională Vest, Sorin Maxim a declarat: „Eu cred că pe lângă modificările structurale care se întâmplă la nivel de infrastructură, e nevoie şi de educaţie. Se vede clar că valoarea adăugată din industria mondială este dată în primul rând de educaţie. Sunt companii care sunt localizate în zone în care nu sunt bazate pe resurse şi pot produce valoare adăugată cât companiile tradiţionale pe care le cunoaştem. Această diferenţă e făcută de educaţie de înaltă calitate, pe care Universitatea Politehnica a dovedit că o face şi cred că universităţile, pe lângă faptul că sunt un furnizor de educaţie, au o responsabilitate mare în societate, să se poziţioneze adecvat, la timp şi cu instrumentele necesare să fie un actor activ care să producă schimbarea şi să o susţină în momentele în care societatea se reaşează. Cred că România şi regiunea, şi judeţul Caraş-Severin şi Reşiţa, ca parte a judeţului, sunt în acest moment în această situaţie, în care o industrie a dispărut şi trebuie reconstruită, repus altceva în loc. Acest altceva nu se mai poate baza strict pe resursele judeţului, ci trebuie să se bazeze şi pe educaţie de înaltă calificare“.
Primarul Popa a ţinut să mai precizeze că ia în considerare şi faptul că în perioada de finanţare 2021 – 2027, o foarte mare pondere în resursa pe care o primeşte România de la Bruxelles, respectiv şase miliarde de euro, o are domeniul inovării şi cercetării, iar acest aspect trebuie luat în considerare: „Se iau bani din infrastructură şi din alte zone, mobilitate ş.a. şi se centrează spre cercetare şi inovare. De aceea, eu cred că împreună cu ADR Vest, dacă vom lua, de exemplu, acest institut de proiectări, aflat în insolvenţă, putem să gândim un master, un hub de business-uri care pot creşte în zona respectivă, evident cu finanţare de la Bruxelles, cu fonduri europene, ceea ce nu e deloc de neglijat“.
JCS-Alexandra Gorghiu
