Caraş-Severin, Romania

BERZASCA – Sau cel puţin cam aşa am traduce ce ne-a povestit primarul comunei Berzasca despre turismul de pe malurile Dunării!

Sârbii ne dau lecţii de turism în Clisura Dunării, o zonă unică în ţara noastră, zonă cu un potenţial turistic enorm, dar din păcate prea puţin exploatat de noi.

Ne lăudăm mereu cu punctele de atracţie turistică în Caraş-Severin. Că avem chei, mori de apă, lacuri, cascade şi mult mediatizata Clisură. După laude, ai zice că suntem o destinaţie turistică de talie mondială şi că atragem milioane de vizitatori anual. Din păcate, suntem buni la dat din gură şi la fapte suntem codaşi.

Recent, s-a inaugurat şi bacul de la Moldova Nouă, un obiectiv pentru care preşedintele Silviu Hurduzeu a făcut tot ce era necesar, şi care ar trebui să sporească numărul vizitatorilor în zonă. De sporit, o să-l sporească, dar oare pe care mal al Dunării? Este întrebarea pe care şi-o pune Petru Nicolae Furdui, primarul comunei Berzasca. „Bacul de la Moldova Nouă este, fără îndoială, benefic zonei. Cu siguranţă, odată cu începerea sezonului turistic, se va simţi un impact. Dar mă tem că vecinii sârbi vor beneficia mai mult decât noi. Ei au cetăţile reabilitate, infrastructură de vizitare bine pusă la punct, piste de biciclete, trasee iluminate etc. La noi Parcurile Naţionale au zonat tot şi nu putem face investiţii, nici noi ca Primărie, nici privaţii“, susţine Furdui.

„Ne lăudăm că avem obiective dar nu suntem în stare să le exploatăm. Şi atunci cum să dăm înainte? Sârbii nu sunt membri UE şi sunt cu mult în faţa noastră. Noi nu suntem în stare să oferim un cadru legal propice dezvoltării turistice în zonele de Parc Naţional“, spune Furdui.

Un alt „gard“ în calea dezvoltării turismului în Clisură a fost schimbarea deciziilor strategice ale guvernelor care s-au succedat la putere. De fiecare dată când a venit un nou guvern, s-a schimbat strategia şi astfel s-au pierdut proiecte importante. Proiecte deja aprobate, licitate, gata de începerea execuţiei au fost stopate. Guvernele n-au mai aprobat plata cofinanţărilor şi totul s-a dus pe apa Dunării. „Dacă nu se ia o decizie la nivel central pentru zona asta şi nu se slăbeşte rigditatea celor de la Parcuri Naţionale, va fi extrem de greu să facem turism de masă în Clisură. Şi din păcate, turismul este cam singura şansă a acestei zone. Totul se mişcă greu şi ne-au luat-o sârbii în faţă. Este de neînchipuit ca într-o ţară membră UE să ne mişcăm atât de lent şi să avem atâtea piedici legislative. Şi cel mai mult suferă locuitorii Clisurii, al căror viitor depinde de turism“, conchide primarul comunei Berzasca.

De ce la sârbi se poate şi la noi nu? De ce la bulgari se poate şi la noi nu? Rea voinţă, incompetenţă sau pur şi simplu lipsa totală de interes a diriguitorilor ţării. În loc să fie preocupaţi de lupte politice şi epurări succesive, puternicii zilei ar trebui să se aplece puţin asupra problemelor stringente, printre care şi o strategie de dezvoltare a turismului de masă în Clisură. Dar până atunci, nu-i bai. Luăm bacul şi mergem la vecinii sârbi. Care, după ani de războaie şi sancţiuni economice, ne aşteaptă cu braţele deschise şi cu o infrastructură mult superioară celei dintr-un ghetou cenuşiu al Uniunii Europene, un ghetou pe nume România.

JCS-Flavius Militaru

Enable referrer and click cookie to search for pro webber