MĂURENI – Administraţia comunei păstrează contactul cu familiile, în majoritate tinere, plecate la muncă în străinătate. Mulţi se reîntorc, investind, construindu-şi sau reabilitându-şi casele, stimulându-i şi pe ceilalţi locuitori ai comunei să facă acelaşi lucru. Aleşii localităţii au pregătit deja noi locuri de case pentru tineri.
Potrivit statisticilor, în ultimii ani, populaţia comunei Măureni a înregistrat o continuă scădere. Iar în urma celor plecaţi au rămas o serie de imobile abandonate pentru care administraţia locală a demarat un proiect prin care să aibă grijă de imaginea lor. Însă nu doar atât! Noii aleşi ne-au explicat că păstrează legătura cu tinerii plecaţi, care se întorc, investesc în propriile locuinţe şi-i determină şi pe cei din jur să pună mâna la treabă şi să schimbe în bine faţa comunităţii.
„Ca şi alte comunităţi, ne-am confruntat şi noi cu situaţia familiilor plecate, unele dintre ele lăsându-şi imobile aproape sau chiar abandonate, ne explică Brian Filimon, primarul comunei Măureni. Este discutabil, deoarece există problema actelor, cazuri în care nu putem interveni pentru a remedia, a curăţa şi a da o imagine bună unor zone. Însă eu am un principiu de bază şi nu prea stau pe gânduri, mai ales când sunt probleme de orgolii sau de birocraţie. (…) Am încercat şi noi să curăţăm pentru că ţine de imaginea comunităţii noastre, nu să aşteptăm să vină respectivii să facă. Până la urmă avem şi pârghii de a sesiza respectivele persoane, de a amenda, de a lucra la impozite. Am încercat şi încă mai avem de lucru pe această latură. Acum, pe frontul stradal, nu prea e cazul în zona centrală, la Măureni, şi nici pe străzile lăturalnice. Am făcut progrese în acest sens şi am remediat. La Şoşdea avem câteva probleme mai mărişoare, dar deja am început să lucrăm. Căutăm respectivii proprietari şi încercăm să remediem aceste probleme, pentru că nu e normal să vedem aceste dărâmături, pete negre pentru comunitatea noastră“.
Vizavi de dinamica populaţiei, edilul crede că există şi semnale pozitive. „Majoritatea celor plecaţi la lucru în străinătate sunt tineri, spune edilul. Avem o colaborare foarte bună cu ei, sunt plecaţi, dar se reîntorc, spre deosebire de alte comunităţi. Contactul cu ei este foarte bun, eu încerc să le dau cât mai multe variante şi să le ofer cât mai multe lucruri motivante pentru a se întoarce în comunitatea noastră. Iar rezultatul este destul de bun. Am reuşit, de când am venit la Primărie, să scoatem un număr destul de mare de plaţuri pe care le dăm tinerilor sub 35 de ani care îndeplinesc condiţiile legii pentru a-şi face o locuinţă. Chiar avem destul de multe case, locuinţe în construcţii. Şi acum lucrăm la o zonă specială. Avem un proiect pentru încă o zonă la intrarea dinspre Reşiţa, în comuna noastră, în Măureni, unde vrem să facem chiar o stradă întreagă pentru aceşti tineri şi pentru cei care doresc să cumpere un teren pentru a dezvolta această comunitate. Iar colaborarea noastră cu ei este destul de bună, se întorc acasă, investesc, îşi doresc asta, sunt încântaţi de ceea ce văd că s-a făcut, acum e clar că pentru noi, ca şi conducere, e bine şi frumos când faci şi se văd lucrurile cu ochiul liber, în sensul bun. Şi o văd şi cei de afară, şi cei de aici. Însă când ai ridicat ştacheta destul de sus, trebuie s-o menţii pentru că i-ai învăţat pe oameni cu acel nivel. Dacă nu, în fiecare zi trebuie să vii cu ceva nou. Acum noi suntem destul de ambiţioşi şi ne dorim cât mai multe, atâta timp cât depinde de noi“.
Iar faptul că se construieşte îi stimulează şi pe ceilalţi locuitori ai zonei să aibă grijă de propriile case. „Mai e de lucrat, e clar, dar noi asta vrem, în toată perioada noastră, să facem aceste demersuri, aceste acţiuni de a-i motiva, conchide primarul. Avem şi acţiuni de voluntariat la care oamenii au răspuns destul de binişor pentru început. Sperăm ca, odată cu încălzirea vremii, interesul să crească şi să se vadă în urma noastră ceva. Noi suntem dispuşi să lucrăm cu oamenii, să-i motivăm, şi vecinul să fie motivat când îl vede pe celălalt că face ceva bun pentru comunitatea noastră“.