Cei o sută de euro promişi încă de pe vremea ministrului Hărdău, iată, au sosit. Operaţiunea de achiziţionare a unor cărţi sau a programelor educaţionale necesare dascălilor trebuia să se încheie în luna august, dar pretextul vacanţei a mai dat răgaz încă o lună pentru cei întârziaţi.
Nu ar fi nicio problemă, după cum ne-am obişnuit, dacă cei interesaţi n-ar lua librăriile cu asalt şi le-ar pricinui multă bătaie de cap vânzătorilor.
„Ne exasperează, de câteva săptămâni, librăria e plină de oameni care împrăştie toate rafturile. Mergem acasă după ora 24”, ne-a mărturisit o vânzătoare. Aş fi zis că exagerează, dacă n-aş fi fost martoră la o asemenea scenă în care oamenii luau o carte după care se răzgândeau şi o lăsau unde se nimerea.
După spusele Guvernului, acest obicei de a se primi bani pentru cărţi va continua şi în anii următori. Cu toate acestea, dascălii sunt sceptici în ce priveşte grija guvernanţilor pentru setea lor de cunoaştere, aşa că se comportă cam la fel cu anii ’90, când se primeau ajutoare nesperate.
Se cumpără cărţi de toate felurile, de la dicţionare, enciclopedii, albume scumpe până la cărţi de bucate sau de slăbit. E drept că oamenii nici nu ştiu pe ce să pună mâna, dar dacă acest exerciţiu va deveni obicei, cu siguranţă că se va oglindi pozitiv în comportamentul lor şi îşi vor cumpăra cărţi cu acelaşi bun simţ cu care îşi cumpără astăzi o pâine.
L.F.