REȘIȚA – Romsilva Caraș-Severin a anunțat intensificarea măsurilor de monitorizare a populației de urs în fondurile cinegetice gestionate, în special în zonele de risc privind interacțiunea cu oamenii. Decizia a fost luată ca răspuns la agresiunea unui urs ce a ucis o fată de 19 ani, pe Jepii Mici!
Măsurile adoptate sunt identificarea și monitorizarea atentă a traseelor turistice cele mai expuse interacțiunii om-urs, amplasarea de panouri de avertizare referitoare la prezența urșilor pe traseele turistice care se suprapun cu fondul forestier de stat administrat de Romsilva și emiterea de recomandări pentru prevenirea situațiilor periculoase.
Tehnologia de monitorizare care o să fie folosită este instalarea de camere de monitorizare a faunei cu transmiterea instantanee a imaginilor în zonele de risc de pe traseele turistice. Acestea vor ajuta la identificarea în timp real a prezenței urșilor în zonele frecventate de turiști. Pădurarii de vânătoare din fondurile cinegetice gestionate de Romsilva, 12 la număr în Caraş-Severin din cele 76 existente, vor analiza imaginile și vor comunica în regim de urgență autorităților competente orice situație de risc.
După ce am văzut măsurile luate de Romsilva, am stat de vorbă cu Călin Ardelean, expert biolog la WWF România. Acesta ne-a declarat recent că ultima evaluare exactă a numărului de urși din județul Caraș-Severin datează din anul 2016, când au fost înregistrați 109 urși. Totuşi, şi atunci, potrivit WWF, populația de urs a fost redusă cu 22%, cea de lup cu 7%, cea de râs și pisică sălbatică cu 22%. Mai exact, fondul Băuţar-Bucova a redus numărul urşilor de la 19 la 11, Armeniş de la 9 la 4, Berzasca de la 5 la 1, Craiova de la 5 la 1, Rudăria de la 5 la 3, în timp ce Belentin a rămas fără urs evaluat în 2016 (s-a redus numărul de la 2 la 0). „Nu s-a consemnat o creștere mare în județ în ultimii ani, există, dar în limitele normale, deci comparativ cu alte județe, situația urșilor este foarte mică.“, a precizat Ardelean.
În Caraș-Severin, cei mai mulți urși se găsesc în partea de est a județului, cu o populație mai ridicată în zone precum Semenic și Munții Țarcu. La nivel național, sunt peste 600 de fonduri cinegetice, fiecare fond având o suprafață de 10.000 de hectare. În medie, un urs folosește aproximativ 60.000 de hectare pentru hrănire, adăpost și împerechere, ceea ce indică faptul că aceste fonduri sunt încă insuficiente. În țară numărul total de urși este puțin peste 8000, însă acest număr nu este fundamentat științific, este doar o bănuială.
Pentru turiștii care se aventurează în drumeții, Ardelean recomandă să își facă simțită prezența prin zgomot, vorbit sau fluierat, pentru a evita contactul cu urșii. „În cazul în care apare un urs, principiile rămân aceleași: să facem gălăgie și să ne mișcăm pentru a îndepărta mamiferele. Omul nu este pradă urșilor. Comportamentul agresiv este doar o reacție de apărare, mai ales în cazul unei familii de urși cu pui.“, a explicat biologul.
Între 2015 și 2021, în Caraș-Severin a fost raportat oficial doar un caz de pagubă cauzată de urși. Deși există situații în care fermierii nu raportează aceste pagube, numărul acestora rămâne în continuare mic. Printr-un amendament la Legea vânătorii, Parlamentul a decis să permită vânarea urșilor ca răspuns la incidentul nefericit din Jepii Mici, astfel că numărul maxim de urși care pot fi omorâți legal anual va fi de 426. Însa simpla vânătoare nu va rezolva problema. „Este necesară prevenirea accesului urșilor în localități, din moment ce aceste animale sunt atrase de mirosul de mâncare, prin utilizarea unor containere speciale pentru depozitarea gunoiului, care să nu atragă urșii din cauza mirosului, și prin întărirea măsurilor de securitate în livezi.“, mai susține Călin Ardelean.
JCS-Denis Dutca
