În perioada 1952-1976 membrii Parlamentului European erau numiţi de către parlamentele statelor membre. Parlamentul European este reprezentantul democratic al intereselor celor aproape 500 milioane de locuitori ai Uniunii Europene. Are trei sedii: la Strasbourg, Bruxelles şi Luxemburg. Structurile politice existente în ţările membre se oglindesc în rândul fracţiunilor politice de la nivelul Parlamentului European.
PE este aşa-numita cameră a reprezentanţilor cetăţenilor din UE, în timp ce Consiliul Uniunii Europene este organismul reprezentativ al statelor din UE. Parlamentul European, împreună cu Consiliul UE, reprezintă braţul legislativ al Uniunii Europene. De precizat că PE nu are drept de iniţiativă legislativă, dar decide soarta iniţiativelor Comisiei Europene, împreună cu Consiliul UE, prin procedeul codeciziei. Parlamentul European controlează bugetul Uniunii şi are drept de veto la nominalizarea Comisiei Europene.
Grupurile politice
În acest Parlament există opt fracţiuni politice şi o serie de deputaţi independenţi. Deputaţii din Parlamentul European provin din circa 160 de partide politice diferite, în care aceştia sunt membri în ţările lor de origine. La data de 20 iulie 2004 a avut loc şedinţa constitutivă a celei de-a şasea legislaturi a Parlamentului European, care numără acum 785 de deputaţi. Cei mai mulţi euro-deputaţi îi are Germania (99 de membri), cei mai puţini Malta (5 membri).
România este a şaptea ţară ca reprezentativitate în Parlamentul European, cu 35 de membri, după Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie, Spania şi Polonia. Mandatul unui euro-deputat este de 5 ani. Excepţie vor face România şi Bulgaria, care au avut programate alegeri europarlamentare în acest an. Euro-deputaţii aleşi în cele două ţări ce au aderat de la începutul acestui an vor avea un mandat redus, de circa un an şi jumătate. Următoarele alegeri europarlamentare vor avea loc în 2009, în toate ţările UE.
Hans-Gert Pottering este preşedintele în funcţie al PE, fiind ales în ianuarie 2007. El prezidează un parlament format din mai multe grupuri politice, cele mai mari fiind grupul popular (277 membri) şi cel socialist (218 membri). Următorul grup ca dimensiune este cel al liberalilor (108 membri). Urmează grupul Uniunea pentru Europa Naţiunilor (44 membri), verzii (42 membri), Confederaţia stângii (comuniştii) cu stânga verde nordică (41 membri), grupul Independenţă şi Democraţie (23 membri), grupul Identitate, Tradiţie şi Suveranitate (20 membri) şi 14 europarlamentari neafiliaţi.
Partidele româneşti prezente acum în Parlamentul European sunt: PSD – 12 membri (grupul socialist), PNL – 6 membri (grupul liberal), PRM – 6 membri (grupul Identitate, Tradiţie şi Suveranitate), PD – 5 membri (grupul popular), UDMR – 3 membri (grupul popular) şi Partidul Conservator – 2 membri (grupul liberal). Radu Ţîrle a devenit euro-deputat independent, neafiliat, după excluderea sa din PD.
Călin Corpaş