Caraş-Severin, Romania

CARANSEBEȘ – Asta se dorește, printre altele, de la o parte a corpului medical al spitalului din Caransebeș, concluzie trasă în urma analizei făcute de o firmă de consultanță din Târgu Mureș. Analiza pe perioada 2019-2022 a fost prezentată recent într-un dialog la sediul primăriei, la care au participat conducerea municipalității și consilierii locali, precum și managerul spitalului și liderul Sanitas!

Contextul, pe scurt, e că de la 1 ianuarie plata nu se mai face pe Covid, pe cheltuială, ci pe performanță, pe caz, ba mai mult, nici contractul cu Casa de Sănătate nu arată bine, fiind în scădere. Din acest tablou sumbru, zugrăvit de cei de la Hospital Consulting (HC), nu lipsesc secțiile sau compartimentele cu consum mare de bani și cu pacienți foarte foarte puțini. „Sunt compartimente sau secții cu rezultate dureros de slabe. Obstetrica-Ginecologia gestionează pacientele spre privat. Ar fi de dorit ca un medic să aibă 1,5 pacienți pe zi lucrătoare, sunt medici care nu au nici măcar un pacient pe zi. Sunt rezerve, sunt șanse, dar trebuie perseverență, mobilizare, dacă n-ar fi șanse i-aș zice domnului manager să-și dea demisia ieri. E convenabil să ai salariu mare la stat și să nu faci mai nimic și apoi să chemi pacienții în privat. Trebuie declarație de interese, incompatibilitate și doar cu acordul managerului te poți duce în privat, se pot trece în contractul de muncă aceste clauze, pot să-și dea demisia și să lucreze doar în privat, altfel vorbim de traficarea pacienților în afara spitalului.”, au menționat, printre altele, cei de la HC.

Managerul Adrian Dumbravă a dat un alt exemplu, al ambulatoriului, care poate aduce venituri și mai mari, asta dacă nu ar exista încercări de sabotaj din partea celor ale căror interese au fost deranjate: „Sunt salarii de 25 de mii net, plus ce mai fac în privat. Când era ambulatoriul al doctorilor, aveau câte 20 de pacienți pe zi fiecare doctor, acum ne mulțumim dacă au patru pe zi. Că pleacă femeile să nască la Timișoara, trebuie să ne vedem lungul nasului, e centru universitar, dar că pleacă la Hațeg? Asta e problema doctorilor, trebuie să-și schimbe atitudinea, nu să aibă rea voință. Fiecare secție va avea bugetul ei, nu-și fac nici măcar banii de salarii, nu și le iau. Primești cât muncești.”

„Ați vrut măsuri dure la Transal, la 100 de oameni, la spital sunt 500. De ce ne codim, de ce să nu luăm măsuri?”, a fost întrebarea primarului Felix Borcean pentru aleșii locali. Iar Dumbravă a expus mai amănunțit care ar fi aceste măsuri pe care vrea să le ia la spital, nu dintr-o dată cele mai dure, dar de undeva trebuie început.

„Acolo unde e rea voință trebuie, sunt sigur că unii dintre ei se vor încăpățâna și nu vor face treabă, crezând că nu li se întâmplă nimic, vine la serviciu, bună ziua, am luat banii, am plecat, sunt doctor. La secții neperformante nu pot da sporul maxim. Unde e gradul de ocupare de peste 80 la sută, acolo vor primi. Poate desființăm meseria de registrator medical, 20 de persoane, munca lor poate fi suplinită de asistente. Compartimentele neperformante le coagulăm: ORL, unde în afară de doi medici mai sunt 9-10 angajați, se duce sub Chirurgie, unde a mai fost. Am propus că la secțiile care nu merg, care au luat un duș rece verbal deocamdată, voi întârzia salariile, că n-au produs. Dacă nu voi vedea o creștere de măcar 20 la sută în următoarele luni, propunerea mea va fi de închidere a acelor secții, altfel, în 6-7 luni riscăm să închidem tot spitalul.”, a explicat managerul spitalului caransebeșean.

Liderul sindicatului SANITAS, cu peste 300 de membri, Andrei Seracin, a spus că unii colegi și-au dat seama că situația e dificilă. „Când se fac restructurări, personalul se redistribuie, nu mai faceți angajări. Și la registrator se pot găsi soluții. De la începutul anului e o altă mentalitate, au fost vreo 600 de internări în trei săptămâni, cred că unii dintre ei deja conștientizează și înțeleg că trebuie făcut ceva.”, a punctat și Seracin, care a vorbit și despre alte probleme, pe care le vom relua altă dată.

Dinspre aleșii locali, indiferent de orientarea politică, au venit idei precum apelarea la parlamentarii din Caransebeș pentru un sprijin financiar de la Guvern pentru spital, așa cum a fost amendamentul caransebeșeanului Silviu Hurduzeu pentru spitalul din Reșița, ori predarea spitalului înapoi la Ministerul Sănătăți, acolo de unde a fost preluat în 2010. „Pe loc îl dau, dar nu îl ia nimeni!”, a tranșat rapid Felix Borcean această chestiune.

Recapitulând, soluțiile pentru redresarea Spitalului Municipal de Urgență Caransebeș sunt o mobilizare mai bună a corpului medical, înghețarea angajărilor cu excepția medicilor care generează venit, reducerea sporurilor la minim acolo unde nu sunt rezultate, redistribuirea personalului și, în ultimă instanță, comasarea sau închiderea unor secții sau compartimente neperformante. Vor fi acestea și puse în aplicare?

JCS-R.M.