CARAȘ-SEVERIN – Proiectul e simplu și de aceea e important ca oamenii care știu și pot, să fie lăsați să lucreze. Deoarece acești oameni nu au nevoie de ajutor, ci doar să nu-i încurce nimeni pentru ca zona Nedeia-Muntele Mic să devină de interes regional, ținând cont de vecinătatea cu Serbia, Bulgaria și Ungaria!
Asta consideră președintele Consiliului Județean (CJ) Caraș-Severin, Romeo Dunca, despre proiectul pentru care sunt necesare două instalații de transport pentru acces, câteva instalații de schi și o singură defrișare pentru pârtia până la Poiana Mărului. „E foarte ieftin, pentru că nu avem de lucrat la amenajarea pârtiilor. Fiind o întindere atât de mare, e un schi de calitate pentru că nu se înghesuie mii de oameni pe-o pârtie ca la Poiana Brașov, unde nici zăpada nu e atât de bună când atâția frânează pe ea”, afirma Dunca în cadrul recentei vizite la fața locului.
Concret, proiectul Nedeia prevede peste 100 km de pârtii, la care se adaugă alți 25 km pe Muntele Mic, în condițiile în care Dunca aproximează că România deține maxim 200 km de pârtii. Pe Nedeia ar fi cea mai lungă pârtie din Europa de Est, de 13,5 km, cu diferență de nivel 1.300 m, de la cota 2.050 până la Poiana Mărului, la cota 700. Stațiile intermediare ar fi peste cota 1.400, sub care apar probleme legate de remanența zăpezii, iar cele șapte instalații de schi ajung mai sus de 2.000 m.
De asemenea, proiectul Nedeia prevede ridicarea unui restaurant pe locul unde sosește gondola din Poiana Mărului, a trei terase și a unei construcții cu șase locuri de cazare a sitului Natura 2000. Totul s-a proiectat în 2006, cu proiectanți din Canada care-au făcut sute de stațiuni în toată lumea. Și, conform datelor meteo de atunci, în zonă sunt 250 de zile pe an cu strălucirea soarelui mai lungă de cinci ore, adică zile bune turismului indiferent de anotimp.
Proiectul e împărțit în două faze. Prima cuprinde telefericul de la Muntele Mic spre Nedeia și trei instalații de schi. Conform studiului întocmit în 2009, proiectul are impact pe 1,4 hectare de teren, adică amprentele la sol ale instalațiilor. Dunca a dat studiul în cauză ADI-ului Banat Montan Nedeia, care l-a dat la actualizat, întrucât constituie bază la documentația pentru PUG-ul comunei Zăvoi. Când PUG-ul Zăvoiului va fi gata, nu va mai trebui PUZ pentru proiectul Nedeia și se va putea construi. Dunca estimează că asta s-ar putea întâmpla anul viitor și, până în 2024, ar putea fi gata telefericul și două instalații de schi. În următorii ani, se va putea lucra la documente pentru scoaterea din circuitul silvic a traseului gondolei de la Poiana Mărului, concomitent făcându-se celelalte instalații pe măsura construirii locațiilor de cazare.
În privința finanțării, 8 milioane de euro sunt disponibili pe proiect de la ADR Vest. Apoi, județul dispune de 27 de milioane de euro pentru turism, pentru care doar proiectul Semenic este eligibil, iar Nedeia poate accesa acești bani. Se adaugă interesul consiliilor județene Arad și Timiș și primăriilor Arad și Timișoara. „Proiectul înseamnă un pol economic al zonei care să aducă aici mii de oameni, cu transport pe cablu, fără niciun drum. Se vor face 20.000 de locuri de cazare în jurul acestor munți și toate comunitățile vor avea de câștigat. Nu-i păcat să ratăm șansa asta? Proiectul trebuie făcut pentru că el va aduce în județ un miliard de euro pe an”, afirmă Dunca.
Dar proiectul se împotmolește în reticența primăriilor Brebu și Obreja de a da suprafețe de 5.000 mp din terenurile pe care le au în zonă. De mai bine de un an, președintele CJ se luptă cu aceste primării pentru ca aleșii locali să priceapă importanța proiectului. De pildă, Primăria Brebu are teren pe un vârf unde vine o instalație de teleschi pentru care sunt necesari 300 mp. Proiectul se poate face și fără Brebu, însă Dunca nu vrea compromisuri pentru 300 mp de teren. Context în care salută atitudinea primarului Caransebeșului, Felix Borcean, care a înțeles că orașul pe care-l conduce fie câștigă ceva, fie nu pierde nimic. „De ce nu mergem pe ideea asta? Hai să vedem ce-avem de pierdut și ce putem câștiga”, este îndemnul pe care președintele CJ îl face celor care, în opinia sa, se pun contra la comanda superiorilor.
Investiție pentru județ
„Cei care au de câștigat, cetățeni, alegători și politicieni din zonă indiferent din ce partid fac parte să înțeleagă că aici e altceva. Primarii și liderii politici trebuie să le explice consilierilor care se împotrivesc pentru că, din păcate, mulți consilieri merg pe ce le dictează superiorii. Li se cere să nu se prezinte la vot și nu se prezintă. Revolta mea e că ne contrăm unii cu alții dar acest proiect e pentru județ, pentru oamenii din zonă care poate-și vor găsi de lucru lângă casă. Credeți că pentru mine vreau acest proiect, că mă poate opri cineva să vin să schiez aici? Eu vreau să poată veni aici și nevasta localnicului din Obreja, care e plecată-n Austria la îngrijit bătrâni, iar omul ei s-o aștepte seara acasă, nu să vorbească cu ea pe telefon. Nu mă dau bătut din nicio luptă, dar când văd că nu există motivație, adică îmi sunt împotrivă oamenii pentru care eu vreau să fac bine, nu am motivația să fac nici pentru ei. Mă dau la o parte și va rămâne așa 100 de ani”, mai spune șeful CJ, convins că proiectul ar fi fost mai aproape de realitate dacă-l iniția altcineva, însă îi vine greu să creadă că proiectul ar fi ajuns în punctul actual. Pentru că e greu să bagi mâna în buzunar deoarece trebuie să ai, iar ceea ce ai trebuie să cheltui.
„Îmi pare rău pentru că județul poate pierde șansa să capaciteze bugetele celor patru UAT-uri din afara județului, pentru că e foarte important să-i ai pe vecinii din Arad și Timiș care, în trei-patru ani, vor ajunge la Caransebeș cu trenul într-o oră. Sunt dispus să lupt pentru proiect cât pot de mult, cu condiția ca cei pentru care-l fac să nu fie împotrivă. Dar am senzația că oamenii pentru care eu vreau să-l fac nu merită”, a încheiat Romeo Dunca, apreciind sprijinul pe care i-l acordă senatorul Marcel Vela. Alin Nica îl sună tot timpul de la Timișoara, la fel și Călin Bibarț și Marinel Cionca de la Arad. Adică ce ar părea greu e simplu, iar ce ar trebui să fie ușor devine imposibil, lucru care lui Dunca îi dă convingerea că sunt zeci de mii de oameni care se abțin să comenteze în vreun fel, dar care vor dezvoltarea zonei.
JCS-Ionel Ivașcu
