Caraş-Severin, Romania

CARAȘ-SEVERIN – De câte ori mă întorc în timp, în cea mai frumoasă perioadă a vieții noastre, copilăria, gândul îmi zboară spre mama. Sursă a fericirii și iubirii necondiționate, această femeie m-a crescut în moralitate, m-a certat când am greșit, m-a învățat credința și s-a rugat mereu pentru mine. M-a înțeles, m-a iubit și m-a iertat. Ruga ei a rodit peste timp. Am devenit om.

Satul Cuptoare din Caraș Severin este singurul martor tăcut al trecerii acestui timp.

De la soţie, mama copilului meu, am înțeles că frumusețea fiecărei femei este unică, la fel ca și farmecul, acel duh blând și liniștit pe care îl admirăm în fiecare dimineață și ne rugăm să rămână până la sfârșitul vieții.

Sunt convins că fiecare dintre dumneavoastră ați testat zâmbetul unei doamne ca pe o alinare sau ca pe o promisiune de lumină și iubire. Frumusețea ei nu pălește nici atunci când se transformă în durerea renunțării la propria persoană, nici când este singură, nici măcar atunci când este bolnavă.

Casa unei femei respiră numai prin frumosul ei, o întâlnești prin felul în care își aranjează casa, cum își educă copiii, cum transmite frumusețea fetelor ei.

Probabil că doriți să știți cum este o femeie-polițist. În meseria mea, întâlnesc, zilnic, colege – doamne sau domnișoare. Meșteșugul armelor nu presupune transformarea lor în persoane dure, ci mai degrabă în ființe capabile să se apere și să-i apere și pe alții, atunci când răul devine agresiv.

Să nu uităm că femeile au avut acces în viața militară în vremea noastră cu toate că şi istoria României înregistrează o seamă de eroine. Mă gândesc mai întâi la Ecaterina Teodoroiu, apoi la Ana Ipătescu, eroina revoluției pașoptiste, de doamna Chiajna sau Mirceoaia, cum îi spuneau contemporanii, după numele soțului ei, Mircea Ciobanul, de două ori domnitor al Valahiei. Fiica domnitorului Petru Rareș a devenit adevărata conducătoare a Valahiei în vremea domniei fiului ei, Petru cel Tânăr care, la moartea tatălui său avea 12 ani.

Exemplele continuă în timp dar mă opresc și mă declar fericit că, în zilele noastre, divinul și femininul se contopesc în existența noastră de zi cu zi, oferind protecţie şi alinare sufletului. Așteptăm ziua de 8 Martie, an de an, pentru a ne putea face publică această taină a iubirii. Bucuria ne răscolește sufletul și, uneori, unii dintre noi, mai stângaci, reușim să exprimăm în cuvinte toată dragostea care ne cuprinde.

Mulțumesc inventatorului tipografului, Johannes Gutenberg, că îmi oferă, astăzi, ocazia să felicit, prin intermediul Jurnalului de Caraș Severin, toate femeile. Mă gândesc mai întâi la cititoarele acestei publicații deosebite, apoi la colegele mele, la rudele mele și, nu în ultimul rând, mamei mele care citeşte cu pasiune paginile dumneavoastră.

La mulți ani, dragele mele! Fie ca cerul să reverse asupra voastră numai clipe de bucurie și iubire! Fie ca respectul, admiraţia, gândurile bune şi cuvintele frumoase la adresa voastră să fie rostite cu aceeaşi intensitate în fiecare zi la fel ca în ziua de 8 Martie. La mulţi ani!

Grigore STOLOJESCU

Directorul Institutului pentru Ordine Publică