Din focul istoriei, spre viitorul cetății - Caon.ro

Caraş-Severin, Romania

REȘIȚA – Să ne păstrăm optimismul, să iubim orașul cu toate împrejurimile lui și să mergem înainte!

Este mesajul pe care primarul Ioan Popa îl adresează la finalul unui an în care în care orașul a aniversat 250 de ani de foc nestins. Până prin 2019, era mâhnit că 4 milioane de români sunt risipiți în lume, iar asta plasează România pe locul 2 în lume, după Siria. Atunci l-a cunoscut pe François, francez stabilit în România de peste 20 de ani. „Nu-ți dai seama ce avantaj aveți?”, a întrebat François spre uluirea lui Popa, care se-ntreba dacă nu cumva franțuzul o luase razna. „Această resursă care a plecat, sau o parte din ea, fii convins că va aduce în România culturi occidentale de bune practici fie că se întorc în țară sau vin doar în vizită. Veți beneficia de această migrație”, l-a lămurit François.

Atunci a înțeles primarul că acest dureros fenomen ar putea aduce beneficii pe termen mediu sau lung. Românii s-au adaptat ușor pentru că învață repede limbi străine. Iar resursele financiare care vin de la Bruxelles spre Europa de Est sunt pentru echilibru între condițiile de trai în Europa. Când se va întâmpla asta, România ar putea avea de câștigat de pe urma migrației de-acum. „Să vedem lucrurile și din perspectiva spusă de un francez. Trebuie să ne păstrăm optimismul”, a încheiat Popa.

Comunitățile cu adevărat puternice sunt cele care reușesc să armonizeze vechiul cu noul. Este ideea desprinsă la finalul dezbaterii care a tras cortina peste aniversarea cetății de foc. Prezent on-line la eveniment, academicianul Mircea Martin a mulțumit celor care se străduiesc să păstreze măreția Reșiței. „Nu sunt multe locuri în lume cu o asemenea istorie industrială. Să păstrăm ce trebuie păstrat, să se dea continuitate orașului și să fie reorientat spre alte valori și dimensiuni”, a spus academicianul originar din Reșița.

Pe Dan Perjovschi l-au atras la Reșița tinerii de la Centrul „Mansarda”, acțiunile culturale și entuziasmul orașului. „Asta e extraordinar pentru că, din afară, lumea vede numai greutățile. Tinerii sunt extrem de talentați la Reșița, iar ei sunt marele potențial”, afirmă artistul prezent on-line la eveniment. Un prim lucru frumos care a ieșit din apropierea artistului de Reșița este suplimentul de patru pagini al Revistei „22” dedicat Reșiței, existând material și pentru alte suplimente.

Rudolf Gräf, istoric originar din Reșița și cetățean de onoare al orașului, consideră că privirea asupra trecutului nu are niciun rost dacă nu e făcută cu fața spre viitor. Impresia din ultimii 20 de ani a fost a unui oraș care se degrada tot mai mult. Dar, de câțiva ani, orașul arată altfel și există perspectivă spre viitor, pentru că Reșița a devenit un exemplu de inițiativă locală. „Sper că mi-am adus o mică contribuție prin eforturile pe care le-am făcut ca să aducem Universitatea Babeș-Bolyai la Reșița. Cred că e o ocazie pentru o universitate dintr-un oraș ca Reșița de a se conecta la ceea ce înseamnă cercetarea științifică în secolul XXI”, a spus istoricul prezent la dezbatere.

Acesta a dezvăluit că este în lucru o ediție a unei istorii industriale a Reșiței, integrată în istoria industrială europeană. Totodată, și-a exprimat opinia că Reșița trebuie să aibă un muzeu de istorie în jurul căruia să se coaguleze activitățile și energiile din științele umaniste. „Reșița a pierdut mulți locuitori după 1989 și elita tehnică intelectuală din momentul acela. Această elită trebuie refăcută, iar asta se poate pentru că sunt oameni tineri la Reșița”, a încheiat Rudolf Gräf.

JCS-Ionel Ivașcu