CARAȘ-SEVERIN – Modificările aduse regulamentelor de racordare și licențiere ar trebui să pună capăt proiectelor speculative care blochează rețeaua. Comitetul de Reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat o serie de noi reguli, prezentate a fi „cea mai amplă reformă a modului în care se licitează pentru acces la rețea și se pot înființa noi capacități de producție“!
„Cele două modificări reflectă noua filosofie a racordării și licențierii pe care ANRE o implementează, adică toleranță zero în ceea ce privește proiectele speculative. Noile valori ale garanțiilor financiare urmăresc creșterea gradului de responsabilizare a utilizatorilor care solicită racordarea la rețea, reducerea riscului rezervării speculative a capacității de racordare, asigurarea unei utilizări eficiente a capacității rețelelor electrice, limitarea riscurilor financiare suportate de operatorii de rețea în situația abandonării proiectelor.“, a rezumat ANRE deciziile luate.
În esență, deoarece foarte puține proiecte pentru care a fost constituită garanția financiară de 5% din tariful de racordare au obținut autorizație de construire, blocând practic capacitatea rețelei, ANRE a decis creșterea garanției financiare la 20%. Pe de altă parte, solicitanții de autorizații de înființare vor trebui să constituie o garanție financiară de 30 de euro/kW la puterea instalată, valabilă până la recepția lucrărilor, aceasta urmând a fi executată în cazul nefinalizării proiectului în termenul autorizației sau renunțarea la implementare indiferent de motiv.
Pe lista publicată luna trecută de Guvernul României, din 1.439 de avize tehnice de racordare (ATR) la rețeaua electrică națională eliberate pentru capacități ce depășesc 1 MW și totalizează 82.165 MW, în Caraș-Severin regăsim doar 31, totalizând 2.806 MW. Chiar dacă pare puțin, tot înseamnă aproape 1/3 din consumul zilnic al României, estimat la 9.000 MW! Proiecte realmente fezabile par să fie doar 5 (total 35,68 MW), derulate de 2 UAT-uri și 3 societăți cu număr de personal și cifră de afaceri semnificative și, în consecință, cu posibilități de finanțare a execuției. Restul de 2.770,32 MW e împărțit de 26 de titulari, dintre care doar 4 au raportat că ar fi avut angajați și cifre de afaceri (dintre care 1 singură un mic profit) în 2024, iar ceilalți niciun angajat și niciun leu rulat. Cele mai mari capacități, de 260 MW respectiv 230 MW, apar în dreptul a două firme înființate la o zi distanță în mai 2022, cu un capital social de 200 lei fiecare, având adresa în același apartament din București. Evident, nu asta ar fi problema ci, mai curând, faptul că deși au ca principal obiect de activitate „Producția de energie electrică“, ele nu par să aibă nici cu cine, nici cu ce. Potrivit bilanțurilor anuale depuse la Ministerul Finanțelor, ambele au raportat în 2022, 2023 și 2024 un număr mediu de angajați și cifre de afaceri nete „zero“, acumulând în schimb an de an pierderi.
Ar trebui precizat că pentru a se racorda la rețea, orice producător trebuie să parcurgă patru etape: depunerea cererii de racordare și emiterea ATR; încheierea contractului de racordare și plata tarifului de racordare; proiectarea și execuția racordării; încheierea contractului de furnizare. Rămâne de văzut în ce măsură aplicarea noilor reguli ale ANRE va aerisi lista, câte proiecte realiste vor depăși „etapa ATR“ pentru a ajunge, în final, să fie implementate astfel încât să producă și să injecteze curent în rețea.
JCS-Walter Fleck
