Caraş-Severin, Romania

REȘIȚA – Primarul Ioan Popa a dezvăluit care sunt principalele două proiecte majore pe care va marșa în următorii ani, unul verde, celălalt focusat pe partea de inovare și atragere de investitori!

Șeful administrativului reșițean a dezvăluit, la Timișoara – în cadrul unei recente întâlniri Urbanize Talks – care este cel mai important proiect verde pregătit pentru perioada următoare și care este principalul proiect axat pe partea de competitivitate.

„Proiectul în derulare, cu tramvaiul, nu-l mai punem la socoteală; readucerea tramvaiului în oraș, lucru care e în execuție acum, este cel mai mare proiect care s-a întâmplat în Reșița în ultimii 30 de ani, a declarat Ioan Popa, primarul municipiului Reșița. Pentru următorul ciclu financiar avem o fișă la care am lucrat, SF-ul (studiul de fezabilitate – n.r.) e gata, lucrăm la proiectul tehnic. Și lucrăm la o mobilitate urbană alternativă, care să conțină un funicular. Pentru cei care nu cunosc Reșița, avem un pod metalic de circa 530 de metri lungime, 30 și ceva de metri înălțime, care aducea calcarul din Doman și-l ducea spre combinat, traversează centrul orașului. Acest pod metalic de 530 de metri va fi transformat în pistă de biciclete, promenadă, stâlpi, bungee jumping, tiroliană, alte elemente de dinamică pentru adolescenți, și de acolo vom pleca pe malul drept al Bârzavei, cu o pistă de biciclete până în Govândari. În plus, vom avea 8 poduri pietonale metalice, fiecare de un alt design, de o altă arhitectură. Și încercăm să legăm Reșița Veche cu Reșița Nouă prin acest nou traseu de mobilitate la care eu țin foarte mult“.

Reșița este însă deschisă și spre cercetare și inovare. Edilul a detaliat: „În ceea ce privește inovarea sau zona de aducere de investitori, Reșița a cumpărat acum un an și jumătate, institutul de proiectări, care a fost al UCMR-ului, al fabricilor. Acolo unde, într-o clădire de circa 10.000 de metri pătrați, s-a făcut proiectarea tuturor turbinelor, motoarelor diesel care s-au realizat la Reșița în ultimii 50-60 de ani. Este o clădire foarte frumoasă, cu un teren de 1,5 hectare, și încercăm împreună cu ADR-ul să facem acolo un centru de competențe. Am avut niște discuții, de exemplu, cu o persoană din Anglia, acum două săptămâni, încercăm să lucrăm pe zona de cercetare în dezvoltarea de produse. Și o să spun numai o mică paranteză, o chestiune care mie mi-a plăcut foarte mult și care vreau să v-o aduc la cunoștință. Au inventat niște puști prin Anglia un device, un cip cât unghia de la degetul mic, care se pune în produse de genul vită sau somon – înăuntru în țiplă – și monitorizează ce se întâmplă cu produsul respectiv, astfel încât termenul de valabilitate să nu mai fie o chestiune standardizată, adică «expiră la data de». Pentru că asta e o chestie de siguranță mare, dar produsul poate să aibă o valabilitate mult mai lungă, dar nimeni nu-și asumă asta, pentru că au făcut-o statistic. Și eu la macaroanele pe care le produceam aveam 2 ani, 24 de luni, acolo era. Dar vă spun eu că puteați să le mâncați și după 48 de luni, cu siguranță. Și atunci acest produs este extrem de inovativ pentru că poate să crească shelf life-ul produsului (termenul de valabilitate – n.r.). Genul ăsta de lucruri vreau să le facem la Reșița pentru companii. Și poate reușim, pe această zonă de competență, să facem lucruri interesante pentru industrie!“

Ce-i drept, valabilitatea produselor alimentare este, în prezent, stabilită prin norme clare, care ar trebui adaptate pe măsură. Iar prezența unui microcip ar putea fi și un martor care să arate că un produs n-a fost transportat sau păstrat corespunzător, sau că unul congelat a fost ulterior recongelat, lucru care anulează până la urmă orice valabilitate. Oricare ar fi consecințele, însă, este clar vorba despre un progres demn de luat în seamă.

JCS-A.M.

FOTO: D Proiect