CARAȘ-SEVERIN – Tentativa de amendament a lui Crina, care a eșuat în ședința ordinară din ianuarie, dar care va trece în ședința din 8 februarie, îi nemulțumește nu doar pe Dunca și Popa, ci și pe mulți alți primari din județ!
Dacă liberalii au venit în ultima vreme cu împărțeala banilor către primării bazată pe un echilibru politic, de 60 la 40%, aproape cum le-a revenit la alegeri, social-democrații ar fi atras 90% din bani, prin amendamentul consilierului Ioan Crina. Au urmat declarațiile oficialilor social-democrați, care le-au reproșat președintelui Consiliului Județean, Romeo Dunca, și primarului Reșiței Ioan Popa, că nu văd partea plină a paharului. Pahar care, fie vorba între noi, pentru liberali e gol. Și aceeași secetă se anunță la prognoză și pentru joi, 8 februarie, când va avea loc o nouă ordinară la județ și când social-democrații vor goli banii de echilibrări ale primăriilor liberale, în favoarea celor de sub trandafiri.
Dar să fie doar Dunca și Popa nemulțumiți? Sau doar primarul de Lupac, care le-a aruncat vrute și nevrute pesediștilor din CJ pentru că l-au mințit și l-au lăsat fără banii de apă, care e otrăvită de deponeul județului? Sau doar devalizatele (de PSD) Băi Herculane sunt subfinanțate, așa cum exclama un consilier județean?
Mircea Cătălin Golu, primarul comunei Ciclova Română, este primul care ne-a spus păsul: „Sunt nemulțumit, mă așteptam, nu este o noutate! Am impresia că nu ține cont, sunt niște sume de echilibrare pentru bugetele tuturor comunelor din acest județ. Cred că o împărțire după un algoritm al populației, al suprafeței, orice alt algoritm, cu siguranță ne-ar fi revenit o parte din bani puțin mai mare și nouă. La drumuri județene și comunale, Ciclova a primit zero lei. La propunerea dlui Crina am primit 50.000 (pentru reechilibrare, față de 173.560 cât prevedea proiectul inițial – n.r.). Pot să mă și lipsesc de acești bani! Oricum nu contează foarte mult pentru o localitate mică 200-300 de mii, dar cu siguranță facem multe din acești bănuți.“
Edilul de la Oravița, Dumitru Ursu, și-a amintit de reprezentanții din CJ care au votat împotriva propriului oraș: „Așa cum ați văzut, amendamentul a fost semnat de 18 consilieri. Dintre ei fac parte și cei 3 orăvițeni ai noștri: Camelia Ene, Vali Zaharia și Bogdan Miloș. Toți 3 au semnat contra orașului lor. Am venit ca să-i rog să susțină orașul. Oamenii care i-au susținut au nevoie de bani! Noi avem proiecte în implementare și avem nevoie de bani și de la Consiliul Județean. Anul trecut noi n-am primit niciun ban de la Guvern. Am fost singura localitate din Caraș-Severin care n-am primit niciun ban. Ultima ședință de rectificare de la Consiliul Județean a fost zero, acum au venit cu 250.000 care tot aproape de zero sunt. Noi am fost pe listă, când s-a făcut lista, cu 1.500.000 (1.535.020 lei – n.r.) și am rămas cu doar 250.000 de lei, sperăm să modifice lista. Camelia Ene, care este profesor, un om care ar trebui să fie o emblemă pentru localitatea noastră, femeia asta mi-a reproșat mie că nu știu ce consilier din altă localitate a votat contra orașului lui. Și ea are același drept, ca să voteze și ea contra orașului ei? Noi avem acum bani, exact unde este ea director adjunct, pentru a implementa un proiect de 4,5 milioane, la Liceul Dragalina. Acum vor începe și lucrările, că s-a finalizat licitația, se dă câștigătorul și or să înceapă lucrările. Acolo avem nevoie de cofinanțări! De ce nu votează pentru liceul ei și pentru copiii din liceul și orașul ei?“
Totuși, în cazul Oraviței, lucrurile sunt mai grave, pentru că amendamentul lui Crina taie atât de mult încât orașul nu-și va putea achita cofinanțarea de 889.709,17 lei, pe care o are de dat la AquaCaraș, operatorul de apă al județului, pentru implementarea a două proiecte. De fapt, Reșița este în aceeași situație. În loc să primească 8.500.000 de lei pentru echilibrare, din care 6.628.386,29 lei sunt numai cofinanțări pentru 4 proiecte, la AquaCaraș, primește 750.000 de lei prin amendamentul lui Crina.
Nemulțumiți sunt însă și în tabăra social-democraților. Petru Nicolae Furdui, primarul comunei Berzasca, detaliază: „Suma care a fost prezentată ca fiind alocată comunei Berzasca nu este o sumă care mă mulțumește, dat fiind faptul că 3 ani de zile am fost subfinanțați. Cu alocații anuale de 50.000 de lei și rectificări bugetare de zero lei au făcut ca UAT Berzasca să acumuleze arierate și datorii care astăzi nu pot fi acoperite de această alocare bugetară. Tocmai am spus în sala de ședințe că Primăria Berzasca nu poate să-și încheie bugetul cu un deficit de 900.000 de lei. Asta se datorează faptului că, atunci când am făcut angajamentele bugetare pentru proiectele cu finanțare europeană, pentru cele finanțate prin PNRR, toate acestea au ca și componentă cofinanțarea și susținerea cheltuielilor neeligibile. În momentul în care noi am aprobat strategia de dezvoltare a comunei și am aplicat pe toate programele de finanțare aceste proiecte, am ajuns astăzi să fim subfinanțați. (…) Dacă alocația bugetară s-ar face pe baza unei formule matematice, date de numărul populației, de lungimea infrastructurilor edilitare, lungimea străzilor, suprafața intravilanului sau altele, atunci cu siguranță nu ar fi discuțiile astea între noi. Dar 3 ani de zile am fost subfinanțați.“
Precizăm că, inițial, în proiect, comuna Berzasca ar fi primit 335.960 de lei, iar prin amendamentul lui Crina i-ar reveni 500.000 de lei.
JCS-A.M.
