CARAŞ-SEVERIN – Deși nu ne place s-o recunoaștem, drogurile fac parte din viața cotidiană a județului, distrug vieţi şi familii.
Cu doi ani în urmă, tineri cărăşeni au murit din pricină că au consumat produse cunoscute sub denumirea generică de „etnobotanice“. În ultima perioadă, acţiunile Serviciului de Combatere a Crimei Organizate au anihilat grupări de tineri, printre care şi elevi de liceu care s-au cristalizat în grup infracţional. Realitatea ne arată, chiar dacă refuzăm să o credem, că în Caraş-Severin se vând droguri şi, mai ales, se consumă. Or, un simplu principiu al economiei spune că, dacă nu există cerere, nu există nici ofertă. Potrivit datelor Centrului de Evaluare Prevenire şi Consiliere Antidrog, vârsta de debut a consumului de droguri scade…
„Nu am negat niciodată faptul că în Caraş-Severin se consumă droguri. E un fenomen care, deocamdată, este ţinut sub control, fără să ia amploarea pe care o are în alte judeţe ale ţării. Am avut şi noi cazuri în care cărăşeni ce au fost surprinşi având asupra lor substanţe psihoactive au fost trimise către noi pentru consiliere de către procurori. Până la urmă, acesta este scopul nostru, consilierea, dar şi reducerea cererii de droguri la categorii vulnerabile, şi aici intră tinerii. Din păcate, ne lovim de reticenţa părinţilor şi a societăţii legat de problematica drogurilor. E, încă, un subiect tabu. Iar prevenirea nu poate fi cuantificată. Într-o comunitate mică, cum e a judeţului nostru, consumul poate părea mare. Ori, în cazul tinerilor consumatori, cei mai şocaţi, când află, sunt tocmai părinţii acestora“, a explicat în repetate rânduri subcomisarul Sorin Andriţoi, coordonatorul CPECA din judeţul nostru.
Cifre concrete legate de acest fenomen sunt doar urgenţele raportate de către unităţile de profil ale spitalelor cărăşene. Din păcate, sunt şi decese, care sunt categorisite drept „stop cardio-respirator“ şi care ar putea avea drept cauză consumul de substanţe psihoactive. Există cazuri, printre acestea, unde există suspiciuni, în care se solicită necropsia, dar şi aceasta costă bani… Există aşa-numita „justiţie terapeutică“, în care procurorul dispune prin ordonanţă ca un consumator să beneficieze de asistenţă integrată în cadrul CPECA. Dar acesta poate să refuze… Or, sunt părinţi care nici nu se interesează despre simptomele care ar putea însemna că proprii lor copii au căzut sub vraja substanţelor psihotrope.
Drogurile, un surogat pentru afecțiune
Psihologii şi specialiştii în domeniu spun că, în primul rând, se modifică aspectul şi comportamentul celui care utilizează droguri, dar efectele sunt multiple, în funcţie de categoria acestora. Apropiaţii trebuie să fie atenţi la schimbarea anturajului, la o stare generală apatică, plecări de acasă asociate cu dispariţia unor obiecte, ochi înroşiţi cu pupila modificată (fie prea mare, fie mai mică decât de obicei), apatie, privire pierdută, poate degaja un miros specific (în cazul canabinoidelor).
„Motivele pentru care un individ ar dori să consume droguri sunt legate de lipsuri. Sunt legate de ceva ce au nevoie, mai ales pe plan afectiv, fie că sunt îndemnaţi de prieteni (pentru că sunt slabe şansele ca un străin să-ţi propună o doză de drog), fie că sunt în căutarea unei refulări. Intră şi în atribuţiile părinţilor să îşi asume educaţia copiilor referitor la riscurile consumului, dar, din păcate, nu sunt toţi pregătiţi pentru acest pas. E un fenomen, în creştere, mai ales la categoriile tinere, şi este interesant motivul pentru care acestea au nevoie de afecţiune şi înţelegere. La fel ca orice altă dependenţă – de substanţe psihotrope, de mâncare, de jocuri de noroc, shopping – repetitivă, şi aceasta ascunde o carenţă emoţională. Şi bravada impusă de anturaj ascunde o nevoie psihologică. Şi senzaţia sau emoţia pe care o trăieşte cel care foloseşte drogul reprezintă o soluţie pe termen scurt de rezolvare a problemei psihologice“, ne-a explicat Daniel Ciucur, psihoterapeut, expert analiză tranzacţională.
Diferențele se estompează
Potrivit Inspectoratului Județean de Poliție, în condițiile în care, cu câțiva ani în urmă, consumul și incidentele erau mai ridicate ca număr în Caransebeș, acum Reșița a egalizat situația. „Nu mai putem spune că e vreo diferență între mediul rural și cel urban, între consumatorii de gen masculin sau de gen feminin. Traficul oscilează, iar criminalitatea se importă. Circa zece persoane sunt anchetate din anul 2016 pentru trafic de substanțe cu proprietăți psihoactive. Or, nu mai vorbim de interlopi, ci de tineri consumatori care recurg la trafic pentru a-și asigura propriile doze. Cei mai mulți dintre ei au cel puțin un părinte plecat în altă țară și, deși nu stau rău material, aleg să consume respectivele droguri. Sunt două substanțe cu care se confruntă în principal județul: canabisul și etnobotanicele“, a explicat agent șef adjunct Cecilia Dăneț, purtătorul de cuvânt al IPJ Caraș-Severin.
Problema este cu atât mai gravă cu cât traficanții sunt și elevi de liceu. „Noi avem programe de prevenire a unor asemenea lucruri, protocoale cu Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog, cu Inspectoratul de Poliție și elevilor le sunt prezentate riscurile consumului. Din păcate, se întâmplă lucrurile acestea și reprezintă un semnal că trebuie să insistăm pe prevenire“, ne-a declarat prof. Ion Moatăr, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Școlar Județean Caraș-Severin.
Cel mai pregnant semnal de alarmă pentru consumul de substanțe cu proprietăți psihoactive sunt cazurile care ajung la Unitățile de Primiri Urgențe ale spitalelor cărășene. Dar acestea sunt un procent mic pentru numărul real al consumatorilor, reprezentând doar supradoze, pluriconsum (amestec al mai multor substanțe) sau afecțiuni asociate. „A crescut numărul de cazuri în anul 2016 față de cel anterior, al urgențelor cauzate de consumul de droguri. Anul trecut am avut 22 de cazuri de intoxicații cu produse chimice, 18 cazuri de consum de droguri și substanțe etnobotanice, iar în 2015 am avut 14 cazuri consum de droguri și etnobotanice și 16 cazuri de intoxicații cu produse chimice. Substanțele noi nu apar prima dată la Reșița, așa că reactivii pentru depistarea consumului apar pe parcurs. Oricum, în urma examenului toxicologic sunt și semne indirecte. Nu e neapărat un semnal al consumului, ci al riscului pe care îl comportă acesta“, ne-a declarat dr. Dumitru Secășan, managerul Spitalului Județean de Urgență Reșița.
Statistica națională, semnal de alarmă
Raportul național privind traficul și consumul de droguri pe anul 2016 poate fi găsit pe site-ul oficial al Agenției Naționale Antidrog (ana.gov.ro). Chiar dacă statistica este efectuată la nivel național, cifrele se aplică, la o scară mai mică, și Caraș-Severinului. Potrivit datelor oficiale, canabisul continuă să fie cel mai consumat drog în România atât în populația generală, cât și în cea școlară. Conform celor mai recente date ESPAD, 8,1% dintre adolescenții de 16 ani au experimentat consumul de canabis, 6,1% au consumat în ultimul an, iar 2,9% dintre ei au fumat marijuana sau hașiș în ultima lună. La nivelul anului 2015, pentru toate perioadele de referință, se observă valori mai mari ale prevalențelor consumului de canabis în rândul băieţilor, comparativ cu cele înregistrate în rândul fetelor. Prevalenţa consumului de canabis până la vârsta de 16 ani a fost de 10,3% în rândul băieţilor, faţă de 6,1% în rândul fetelor. Prevalența consumului de canabis în ultimul an a fost de 7,8% în rândul băieţilor, în timp ce, valoarea acestui tip de prevalență se situează la 4,5% în rândul fetelor; 1,4% dintre elevi au debutat în consumul de canabis la vârsta de 13 ani sau mai devreme.
„Se remarcă diferenţe între sexe, în ceea ce priveşte debutul precoce, proporţia băieţilor care au debutat într-un astfel de consum la vârsta de 13 ani sau mai devreme fiind de peste două ori mai mare decât cea a fetelor care au experimentat un astfel de consum – 2,0% băieţi, 0,8% fete. Canabisul se află pe primul loc în ceea ce privește cererea de tratament ca urmare a consumului de droguri, atât pentru toate cazurile în care s-a solicitat asistență (39,3%), cât și în ceea ce privește cazurile noi (persoane care nu au mai fost înscrise în servicii de tratament pentru consum de droguri, 54,8%). Este pentru prima dată când se înregistrează o astfel de situație, alt drog decât cele din categoria opiaceelor fiind principala substanță de consum pentru care se solicită asistență. 41% dintre persoanele de sex masculin și 27% dintre cele de sex feminin care au fost admiși în programele de tratament, în anul 2015, au declarat canabisul ca drog principal de consum. 62% dintre persoanele admise la tratament în anul 2015 care au declarat că au studii superioare au consumat canabis, procentul fiind mult mai mare (80%) în rândul cazurilor noi de consumatori aflaţi în tratament. De asemenea, este de remarcat faptul că, 43% dintre cei care au declarat că, în momentul admiterii la tratament erau elevi sau studenți, sunt consumatori de canabis. Pe piața drogurilor din România sunt disponibili stimulanți, de tipul: cocaină, amfetamine și ecstasy. Dintre acestea, ecstasy este cel mai consumat, prețul la nivelul străzii fiind mult mai mic, comparativ cu cel al cocainei. Din punct de vedere al disponibilității percepute, stimulanții sunt considerați dificil de procurat, atât în opinia populației generale, cât și a celei școlare. Noile substanţe psihoactive (NSP) se situează pe locul doi, după canabis, în topul celor mai consumate droguri, 5,1% dintre elevii de 16 ani incluşi în eşantion declarând consumul experimental de NSP și 3,1% menționând că au consumat recent. Cele mai consumate NSP sunt cele care se prezintă sub forma amestecurilor de ierburi de fumat cu efecte asemănătoare drogurilor, consumul recent de astfel de amestecuri fiind declarat de 2,7% dintre adolescenţii intervievaţi, în timp ce 0,4% dintre elevi au declarat că au consumat NSP sub formă de pulberi, cristale sau tablete asemănătoare drogurilor. 0,2% dintre participanții la studiu au declarat consum de NSP. Traficul şi consumul de droguri ca fenomen rămâne concentrat în municipiul Bucureşti şi judeţele Timiş şi Constanţa. Canabisul provine în special din state, precum Spania, Olanda, Cehia şi România. 76,53% din cantitatea totală confiscată (canabis iarbă, fragmente vegetale cu THC şi plante de canabis confiscate – 404,42 kg) au avut ca ţară de producţie România“, se amintește în raportul național.