CARAȘ-SEVERIN – Printre monumentele istorice de la frontiera Daciei romane se numără și câteva din județul Caraș-Severin!
Comitetul Patrimoniului Mondial, reunit în cadrul celei de-a 46-a sesiuni la New Delhi, în India, a adoptat sâmbătă deciziile favorabile de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO pentru cele două dosare ale României: „Ansamblul monumental «Calea Eroilor» realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu” și „Frontierele Imperiului Roman – Dacia”. Această din urmă reușită, care ne privește direct ca județ, „subliniază importanța teritoriului vechii Dacii ca parte integrantă a Imperiului Roman și evidențiază valoarea sa istorică și culturală ca fiind relevantă pentru întreaga umanitate. România se alătură astfel cu mândrie marii familii a Frontierelor Imperiului Roman în nobila misiune de a pune în valoare acest patrimoniu antic de valoare universală excepțională.“, precizează un comunicat de presă al Ministerului Culturii.
Limesul (limes romanus), frontiera fortificată a Imperiului Roman lungă de câteva mii de kilometri, traversa aproape întreaga Europă, de la Nistru și Marea Neagră și până la limesul lui Hadrian de pe teritoriul Scoției. Programul național LIMES, inițiat în anul 2014 sub egida Ministerului Culturii, a avut ca scop principal documentarea monumentelor situate în proximitatea celor peste 1.000 de km care compun granița romană de pe teritoriul a 16 județe din România, în vederea alcătuirii dosarului pentru UNESCO. Ulterior unei întâlniri ce a avut loc la Reșița, în septembrie 2022, între reprezentanți ai Comisiei Naționale Limes și ai UAT-urilor din județ pe raza cărora se găsesc astfel de obiective, Instituția Prefectului a consemnat că „de-a lungul fluviului Dunărea, există un castru roman în comuna Pojejena. Pe teritoriul municipiului Caransebeș (Jupa, foto) și al comunelor Berzovia, Vărădia, Forotic (localitatea Surducu Mare) și Zăvoi, există castre romane la granița de vest a Imperiului Roman, iar în comunele Brebu, Fârliug, Teregova și Mehadia există castre romane de interior.“
Printre avantajele înscrierii siturilor de pe teritoriul României pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO erau menționate, la acea dată: posibilitatea accesării de fonduri de 25.000 euro pentru promovare și de 2,5 milioane euro pentru restaurare, alături de beneficii indirecte pentru comunitățile locale prin atragerea de turiști și cuprinderea localităților în care se află acestea pe ruta castrelor romane.
JCS-Walter Fleck