REŞIŢA – Acum că a trecut şi Ziua Recoltei, ne întoarcem la pieţele noastre şi dăm o fugă să vedem cum mai stă treaba. Pentru că fiecare dintre noi, când merge în piaţă, aşteaptă să vadă culorile şi să simtă aromele unei toamnei frumoase şi calde.
Cea mai apropiată care ne iese în cale este Piaţa Reşiţa Sud. Lume multă, că de, este zi de piaţă. Pe tarabe marfă din belşug din mai toate zonele, de la olteni, de la bănăţeni. Zărim un cuplu trecut de prima tinereţe şi foarte distins care cumpără roşii şi ceva fructe. Ne aşezăm la coadă şi intrăm în vorbă. La întrebarea pe care o punem despre cum arată piaţa, doamna ne răspunde: „Un pic aşa… nu ştiu să vă spun”. „Cum aşa?”, întrebăm curioşi. „Vedeţi, la noi e un pic altfel”. Şi doamna Mariana Gal, pentru că acesta este numele femeii, ne povesteşte cu blândeţe: „Noi suntem în trecere. Suntem din Oradea şi mergem la Herculane, că ne-am cumpărat o casă de vacanţă şi vrem să o amenajăm. Aşa că am trecut prin piaţa de la dvs, să luăm nişte fructe. Ce să spun? Piaţa nu prea arată bine, e cam murdar. Uşile de la intrare, mai ales cea rotativă, sunt cam murdare. Priviţi! La noi e mai curat, un pic mai organizat. Lucrurile parcă sunt gândite altfel. Nu ştiu, la Reşiţa ar trebui făcute mai multe. Acum că o să trecem mai des prin oraş, o să venim la piaţă mai des. Acum trei luni am fost şi la piaţa sezonieră din celălalt cartier, aceea de lângă gară. Foarte murdar! Era foarte cald. Şi mirosuri de nedescris, de varză murată, de pepeni stricaţi, chiar începând cu parcarea din faţa pieţei. Nu ştiu cum suportă oamenii din blocul de vizavi. În cealaltă piaţă, cea mare, am înţeles că acum a ars, era tot aşa. Comerţ pe jos, direct pe caldarâm, gunoaie peste tot, multe gunoaie. Aici, uitaţi, lucrurile sunt cam amestecate: piaţă, birt, comerţ cu haine, comerţ cu cele necesare în agricultură. Toate la un loc. Dar mai tare ce m-a deranjat este la parcarea de sub bazar, unde am lăsat maşina. Cred că toaleta pieţei s-a mutat acolo. Miroase de nu poţi să stai! Nu ştiu, să ia ceva, nişte furtune cu apă, să spele, să facă ceva. Toată lumea care trece pe acolo simte mirosul şi strâmbă din nas. Se simte, ce mai”.
Precupeaţa de dincolo de tejghea intervine în discuţie: „Cine să vadă şi să facă, domnule? Că unii au alte preocupări!”. O altă vânzătoare, mai şugubeaţă – bănuim după vorbă că provine de undeva din zona Olteniei –, ne spune: „N-are cine să vadă, domniţă, că cei care ar trebui să vadă, nu fac piaţa! Ei mănâncă la restaurant”.
Un domn mai sobru ţine să ne lămurească şi ne spune că piața are de toate, până şi Wi-fi. Şi toată lumea râde. Nu ne prea vine parcă să râdem. Dar totuşi puţină curăţenie şi iniţiativă credem că se poate. Curăţenie şi puţin respect, în primul rând pentru cetăţeni şi în al doilea rând pentru cei care vând în piaţă. Dacă pentru Piaţa Nord, din Govândari, Primăria Reşiţa a făcut deja primii paşi spre modernizarea acesteia după modelul celei din Szeged (Ungaria), existând în lucru un studiu de fezabilitate, sperăm că şi în Piaţa Reşiţa Sud lucrurile se vor îndrepta.
N.M.