CARAȘ-SEVERIN – Conform statisticilor, numărul mare al acestora influenţează „pozitiv“ nivelul salarial în judeţele mai sărace!
Ne-am obișnuit să ne căutăm și să ne regăsim pe ultimele locuri în diverse clasamente și să exclamăm, cu năduf, „ce-am fost și ce-am ajuns“! Care cu nostalgia perioadei interbelice în care U.D.R. era nu doar cea mai importantă societate din Banat, ci și cea mai tare din România Mare, care cu nostalgia Epocii de Aur în care economia judeţului duduia, toţi aveau locuri de muncă şi nimeni n-avea timp şi voie să se gândească la nemurirea sufletului. Stăteam bine, atunci, luând în considerare atât contribuția la PIB, cât și (chiar dacă nici atunci locuitorii din zonă nu erau „proprietari, producători și beneficiari“) indicatorul deloc neglijabil ce influențează nivelul de trai: PIB/locuitor. Disparitățile n-au dispărut de atunci, atât că odată cu epuizarea principalelor resurse și schimbarea profilului industrial al județului, am migrat din zona premianților spre cea a corijenților.
Conform Prognozei de toamnă 2023, publicată anul acesta de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), cu 13.503 euro, Caraș-Severin ocupa locul 15 în clasamentul județelor după PIB/locuitor (exceptând Bucureștiul). Se situa, astfel, peste media națională de 13.129 euro și devansa, potrivit acestui indicator, județele Dolj, Hunedoara și Bihor. Luând drept criteriu de departajare salariul mediu net, Caraș-Severin s-a aflat pe locul 28, cu 3.462 lei (la fel ca Suceava, pe 29) şi sub media națională de 3.718 lei. Cele două județe mai aveau în comun procentul de angajați în sistemul public (bugetari) raportat la numărul total al angajaților: 31%, ceea ce plasa Suceava pe locul 7 în top, urmat de Caraș-Severin pe 8. În schimb, PIB/locuitor în Suceava a fost de doar 8.833 euro, criteriu care plasa acest județ în coada clasamentului, înainte de Călărași, Giurgiu, Botoșani și Vaslui. Discrepanțele devin şi mai evidente dacă adăugăm că Suceava are cu circa 400.000 de locuitori în plus faţă de Caraş-Severin.
Concentrându-ne strict pe Regiunea Vest, conform datelor CNSP şi INS, putem observa că şi aici discrepanţele se menţin, chiar dacă ecarturile nu sunt chiar atât de mari. Caraş-Severin e judeţul cu cei mai puţini locuitori din regiune (246.314) şi cu cel mai mic procent de salariaţi raportat la totalul populaţiei (21%), comparativ cu Timiş (38%), Arad (30%) şi Hunedoara (28%). Devansează Hunedoara atât la PIB/capita (13.371 euro), cât şi la salariul mediu net (3.375 lei), situându-se în urma judeţelor Arad (14.730 euro – 3.462 lei) şi Timiş (22.723 euro – 4.865). Unde ne aflăm, în schimb, pe primul loc, e tocmai la ponderea angajaţilor în sistemul public – 31%, fiind urmaţi de Hunedoara – 28%, Timiş – 19% şi Arad – 18%. Şi, de parcă n-ar fi destul de dificil de navigat printre aceste aceste cifre şi indicatori, vom mai adăuga câteva de la alte două judeţe la care ne raportăm adesea. Astfel, avem un PIB/locuitor mai mare decât Bihor (13.277 euro) şi Mehedinţi (11.038 euro), un salariu mediu net mai mic decât în Bihor (3.555 lei) şi mai mare decât în Mehedinţi (3.281 lei), în timp ce procentul bugetarilor e de 18% în Bihor şi de 32% în Mehedinţi.
Tehnic vorbind, în condiţiile realizării unei cifre mici a PIB/locuitor, nivelul salarial mediu este împins în sus de ponderea mare a angajaților din sistemul public, în care predomină lucrătorii din administrația locală, profesorii și personalul din sănătate, categorii mai bine plătite comparativ cu mediul privat. Întrebarea, evident retorică, e de unde vin banii?
JCS-Walter Fleck
