CARAȘ-SEVERIN – Circa 100 de tone de plastic pe an, adunate din șase state europene și patru capitale riverane din amonte!
Debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, a fost în creștere în intervalul 15-16 septembrie, având valoarea de 2.700 mc/s, sub media multianuală a lunii septembrie (3.800 mc/s), a informat Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. Dacă în urmă cu o săptămână acest debit a fost de 2.100 mc/s cu tendință de scădere, acesta va crește în continuare până duminică până la valoarea de 6.900 mc/s, potrivit prognozei INHGA! Apa provine din precipitațiile torențiale căzute zilele trecute asupra bazinului superior al Dunării, în Europa Centrală, care au provocat deja inundații în mai multe state dunărene.
Dar nu la acest volum de apă ne vom referi în continuare și nici la ce anume va antrena acum în mod excepțional, ci la ceea ce transportă Dunărea în mod curent, cotidian, dar nevăzut, în drumul ei spre Marea Neagră. Potrivit unui studiu desfășurat în perioada mai 2022 – mai 2023, ale cărui rezultate au fost prezentate la sfârșitul săptămânii trecute la Sulina în cadrul Festivalului Dunării # Cu apele curate 2024, la Moldova Veche, randamentul de transport anual a fost de 46-51 t/an de microplastic (MiPs) și 47-49 t/an macroplastic (MaPs)“!
Studiul realizat de asociațiile MaiMultVerde și Global Water Partnership România, în colaborare cu Administrația Fluvială a Dunării de Jos, Universitatea Dunărea de Jos Galați și INHGA a fost realizat în trei secțiuni ale Dunării: Moldova Veche, Gruia și Isaccea. Probele au fost prelevate în 14 campanii desfășurate în 5 sezoane, folosindu-se un dispozitiv special de prelevare a probelor de aluviuni, cu plase de 250 µm, probe ce au fost prelucrate și separate în fragmente de MiPs și MaPs prin digestie chimică și decantare. Dacă la Moldova Veche randamentul de transport a fost de 93-100 t/an material plastic total (Mps), comparativ, la Gruia și Isaccea transportul anual pentru probele din 2022 a fost de 3-4 ori și respectiv 5-6 ori mai mic. În condițiile în care valorile pe aceste două sectoare scad și se păstrează constante până la vărsarea în Delta Dunării, rezultă că bazinele Porțile de Fier I și II servesc ca un rezervor de acumulare și decantare cel puțin temporară pentru plastic. „Majoritatea MPs prelevate sunt de tip fragmente poligonale sau aciculare, fragmente de folii subțiri/semitransparente și/sau poroase, fibre, granule și sfere (rare). Polimerii cel mai frecvent identificați sunt polietilena și polipropilena, urmate de polistiren și copolimerul etilen vinil-acetat EVA“, se arată în studiu.
Cele mai mari concentraţii de microplastic au fost găsite la suprafața apei (până la 60 cm adâncime), dar și la adâncime mai mare, până spre fundul apei. Microplasticele sunt transportate, cel mai probabil, fixate pe aluviuni minerale, floră și faună, cu un impact major, evident negativ, asupra biosferei acvatice. În ceea ce priveşte analiza compoziţională, polimerii cel mai frecvent întâlniți sunt polietilena (52-86%) şi polipropilena (12-26%). Primul îl găsim în majoritatea ambalajelor alimentare şi produselor de uz casnic (pungi, recipiente) în timp ce al doilea este folosit la producerea de capace, dopuri, electrocasnice, bare şi ţevi.
În concluzie, în Caraș-Severin nu se află doar poarta de intrare în România a Dunării, ci și cea a plasticului rezidual antrenat de fluviu după traversarea Germaniei, Austriei, Slovaciei, Ungariei, Croaţiei şi Serbiei, cât şi a unor mari aglomerări urbane dintre care amintim doar patru capitale: Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad.
JCS-Walter Fleck
