Caraș-Severin, printre județele cele mai afectate de comasare

CARAŞ-SEVERIN – Reforma administrativ-teritorială pe care PSD vrea să o promoveze înaintea alegerilor locale din 2028 ar putea viza sute de primării din România!

Judeţul nostru se află pe locul al doilea la nivel național, cu 26 de localități de cel mult 1.500 de locuitori. Primarii din Cărbunari, Marga, Ramna și Văliug vorbesc despre economii, servicii publice, investiții în derulare și riscul unui haos administrativ.

Sute de primării din România ar putea dispărea în urma reformei administrativ-teritoriale discutate la nivel guvernamental. Potrivit datelor privind populația de la ultimul recensământ, 429 de localități au cel mult 1.500 de locuitori, pragul despre care ministrul Dezvoltării a vorbit recent în Parlament.

Discuțiile s-au intensificat după ce conducerea PSD a decis să propună Guvernului două reforme majore: reorganizarea administrativ-teritorială, prin comasarea localităților mici, și reducerea numărului de agenții guvernamentale, alături de reorganizarea sau chiar desființarea unor companii de stat care produc pierderi. Obiectivul declarat este reducerea cheltuielilor publice, însă modul concret în care ar urma să fie aplicate măsurile rămâne de clarificat. Ministerul Dezvoltării a vorbit despre acordarea unor finanțări pentru infrastructură în cazul comunelor care acceptă voluntar comasarea. Într-o etapă ulterioară, reorganizarea ar putea deveni obligatorie prin lege, fără ca aceleași stimulente financiare pentru dezvoltare să fie neapărat disponibile.

Pentru a înțelege ce ar putea însemna reforma în comunitățile vizate, am discutat cu patru primari din județ: Gheorghe Prăsnescu (Cărbunari), Nicolae Beg (Marga), Magdalena Ciurea (Ramna) și Sorin Blaga (Văliug). Deși opiniile lor diferă, toți ridică întrebări despre modul în care ar urma să fie făcută reorganizarea și despre consecințele pentru cetățeni.

Cărbunari: bătrânii ar putea avea cel mai mult de suferit

Gheorghe Prăsnescu, primarul PSD din Cărbunari, spune că înțelege necesitatea reducerii cheltuielilor, însă atrage atenția asupra îmbătrânirii populației din comunele mici. „Noi înțelegem deciziile Guvernului de a reduce cheltuielile. Însă o mare problemă la comunele astea sub 1.500 e faptul că populația e foarte îmbătrânită și nu știu cum se vor descurca după comasare, întrucât tot felul de bătrâni vin aici la primărie.“, a declarat edilul.

Acesta consideră că, inclusiv după reorganizare, în localitățile care își pierd statutul administrativ ar trebui să rămână puncte locale pentru eliberarea documentelor și încasarea taxelor. „Populația îmbătrânită să rămână un punct în comună. Să rămână un punct aici unde poate plăti și ridica adeverința.“, a explicat Prăsnescu, subliniind că mulți vârstnici nu se descurcă să folosească instrumentele digitale.

Primarul privește cu rezerve și varianta comasării voluntare în schimbul finanțărilor pentru infrastructură, considerând că stimulentele ar putea pune presiune asupra administrațiilor locale. „Practic, vrea să ne forțeze mâna să facem că primim bani.“, a afirmat acesta. În plus, Prăsnescu spune că nu știe cu ce localitate ar putea fi comasată Cărbunari, întrucât mai multe comune din jur au, la rândul lor, sub 1.500 de locuitori.

Marga: „Comasarea trebuie făcută cu cap!“

Nicolae Beg, primarul PSD din Marga, susține că reorganizarea este necesară, însă avertizează că aplicarea unui prag demografic fără o analiză a situației fiecărei localități ar putea produce dezechilibre. „Comasarea trebuie neapărat făcută. Dar trebuie gândit un criteriu foarte, foarte, foarte bun.“, a declarat edilul. Acesta consideră că trebuie analizate nu doar numărul de locuitori, ci și infrastructura existentă, serviciile publice și capacitatea fiecărei comunități de a se dezvolta. „Noi la Marga avem aproape tot: apă, canal, gaz, primărie nouă, școală reabilitată, cămin nou, dispensar, centru de permanență.“, a explicat primarul, subliniind că localitățile care au investit deja în infrastructură nu ar trebui dezavantajate în urma reorganizării.

„Pe foaie arată bine, dar când te gândești la diferențele între comune și localități, realitatea e alta. (…) E bună comasarea, dar trebuie făcută cu cap, gândită, la fața locului. Mers acolo.“, a insistat Beg. Edilul consideră că ar trebui analizată inclusiv posibilitatea ca pragul demografic să fie stabilit la 3.000-3.500 de locuitori, dar subliniază că reforma trebuie să țină cont de realitățile din teren. Nici finanțările oferite pentru comasarea voluntară nu îl atrag în mod deosebit, întrucât investițiile importante din Marga sunt aproape finalizate.

Ramna respinge comasarea voluntară

Magdalena Ciurea, primarul PNL din Ramna, se opune fuziunii voluntare și atrage atenția că reorganizarea ar trebui să țină cont de date demografice actualizate, nu doar de recensământul din 2021. Potrivit acesteia, Ramna avea 1.399 de locuitori la ultimul recensământ, însă numărul ar fi crescut ulterior. „Anul trecut am avut 1.507. Nu știu câți am acum, dar o să fac o solicitare la Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor (S.P.C.L.E.P.) Berzovia, pentru că așa mi se pare normal. La ora actuală să se ia în considerare.“, a declarat edilul.

Ciurea spune că nu dorește asocierea cu o comună vecină, invocând proiectele pe care administrația trebuie să le finalizeze. „Eu nu sunt de acord să mă asociez cu nimeni, cu nicio comună vecină, pentru că eu am proiecte în derulare pe care trebuie să le finalizez.“, a afirmat primarul. Nici promisiunea unor finanțări pentru infrastructură nu o determină să accepte fuziunea. În opinia sa, administrațiile locale nu ar trebui să fie obligate să își schimbe structura în timp ce au investiții în curs.

Edilul consideră că o asemenea reformă nu ar trebui aplicată în timpul actualului mandat. „Dacă se votează, nu poți să schimbi regulile jocului în timpul jocului.“, a spus aceasta, exprimându-și îndoiala că reorganizarea va fi pusă în aplicare în forma discutată în prezent.

Văliug: Va fi un haos total!

Sorin Blaga, primarul PNL din Văliug, nu respinge în principiu comasarea, dar consideră că reforma riscă să genereze probleme dacă este adoptată în grabă. „Trebuie făcută. Dar nu doar să o facă, ci să o facă cum trebuie.“, a declarat Blaga. Primarul spune că există comune care nu își pot susține cheltuielile și nici nu dispun de resursele necesare pentru a participa la finanțarea proiectelor europene sau guvernamentale. În același timp, există și administrații care au reușit să atragă investiții importante și să dezvolte infrastructura locală.

În opinia sa, o reformă corectă ar trebui să țină cont de diferențele economice dintre comune, nu să le trateze identic doar pentru că au un număr redus de locuitori. Una dintre principalele temeri ale primarului din Văliug privește proiectele aflate în derulare. Blaga se întreabă cine va prelua contractele, obligațiile de plată și responsabilitatea finalizării lucrărilor dacă o administrație este absorbită de alta. „Am un proiect care acum este pe UAT Văliug. Și am făcut jumate din plăți. Ce fac în 2028? Cum preiei tu contractul ăsta și îl pui? Vine o altă primărie care mă absoarbe pe mine, plătește ea?“, a întrebat edilul.

Acesta avertizează că o reorganizare insuficient pregătită ar putea afecta inclusiv firmele care execută lucrări publice și care depind de plățile prevăzute în contracte. „Contract în derulare, primării cu contract. E un haos total, atât de negândită.“, a afirmat Blaga. Primarul consideră că reorganizarea trebuie discutată cu edilii și comunitățile vizate, iar responsabilitățile administrațiilor care fuzionează trebuie stabilite înainte de adoptarea măsurilor. „De-aia trebuie o dezbatere, trebuie gândită, trebuie legiferat înainte. După aia stabilit.“, a subliniat edilul.

Blaga critică și ordinea în care sunt propuse măsurile de reducere a cheltuielilor, considerând că autoritățile ar trebui să analizeze și alte structuri administrative și politice, înainte de a reorganiza primăriile.

Reforma, între economii și accesul oamenilor la servicii

Declarațiile celor patru primari arată că discuția despre comasare nu se rezumă la numărul de locuitori sau la cheltuielile de funcționare ale unei primării. Accesul vârstnicilor la servicii administrative, diferențele de infrastructură dintre comune, finanțarea investițiilor și preluarea contractelor existente sunt doar câteva dintre problemele care ar trebui clarificate.

În timp ce Nicolae Beg consideră că reorganizarea este necesară, dar trebuie făcută pe baza unor criterii bine gândite, Sorin Blaga avertizează asupra riscului unor blocaje administrative. Gheorghe Prăsnescu atrage atenția asupra dificultăților cu care s-ar putea confrunta populația îmbătrânită, iar Magdalena Ciurea respinge comasarea voluntară și cere luarea în calcul a datelor demografice actuale.

Pentru cele 26 de localități din Caraș-Severin indicate ca fiind vizate de discuție, miza nu este doar existența unei primării, ci și modul în care vor fi administrate serviciile publice și banii investiți în anii următori.

JCS-Denis Dutca