REŞIŢA – Pentru introducerea unui transport civilizat la Reşiţa, autorităţile ar avea la dispoziţie, pe POR 2014-2020, un maxim de 40 de milioane de euro, în condiţiile în care Planul de mobilitate al urbei prevede proiecte care ne-ar costa undeva la 135 de milioane de euro. Cum vor reuşi autorităţile să ducă la bun sfârşit iniţiativele în aceste condiţii?
Planul de mobilitate, aflat deocamdată în fază de proiect, va da de lucru autorităţilor reşiţene cel puţin până în 2030, chiar până în 2050, după cum prevede forma sa actuală. Pentru a pune la punct o formă civilizată de transport public la Reşiţa, totul ar costa undeva la 135 de milioane de euro, lucru aparent nerealizabil, luând în calcul faptul că, pe POR 2014-2020, municipiului îi revine o felie de 40 de milioane de euro. În plus, vor exista şi alte tipuri de fonduri ce pot fi accesate, inclusiv alte cicluri de finanţare, fiind necesară şi contribuţia locală. În plus, proiectele vor fi realizate în etape, nu toate în paralel. Spre exemplu, în cadrul unuia, vor fi aduse mijloacele de transport, altele vor include realizarea diferitelor trasee, etc.
Iar Planul de mobilitate este una dintre piesele foarte importante în documentaţia necesară pentru accesarea fondurilor europene, după cum spune viceprimarul Ioan Crina. Cert este că Reşiţa se va îndrepta spre un transport public preponderent electric – tramvaie, troleibuze sau autobuze electrice –, excepţie făcând traseele spre cartierele aparţinătoare. Se doreşte reorientarea spre transportul în comun şi spre mijloacele de transport nemotorizate, urmărindu-se în paralel crearea de piste pentru biciclete în întregul municipiu.
Cum se va alege cel mai potrivit tip de transport electric? „Toate se fac printr-un studiu de fezabilitate, prin care să arătăm finanţatorului că apelăm la cea mai bună soluţie. Eu aş prefera troleibuz sau tramvai. Sunt inginer de meserie, autobuzele electrice sunt abia la nivel de proiect pilot, acum se verifică în anumite oraşe, în anumit fel, e mai greu puţin cu ele. Plus că am înţeles că există o concurenţă destul de neloială vizavi de autobuzele chinezeşti, care întradevăr au o capacitate mult mai slabă decât restul. Dar eu zic că sigur ne vom axa pe troleibuz sau tramvai, dar pentru a stabili care anume, trebuie făcut un studiu“. Potrivit bucureştenilor de la Metroul, care lucrează la Planul de mobilitate, din cauza numărului mic de reşiţeni care apelează la transportul în comun, troleibuzele sunt preferate tramvaielor.
Implementarea proiectelor vizând transportul electric şi nemotorizat urmăreşte, potrivit studiului, şi realizarea unei economii, inclusiv de timp. „Am înţeles că acesta ar fi unul dintre criteriile de bază, iar ei l-au cuantificat valoric ca şi o economie din toate punctele de vedere, spune edilul. Adică dacă stau mai puţin în trafic, pot să fac altceva, pot să produc, dacă nu consum atât, iar am făcut o economie, accidente tot mai puţine, municipalitatea plăteşte mai puţin“.
Ana-Maria Mitroi-Ciobîcă, şeful de proiect al Planului de mobilitate urbană durabilă pentru municipiul Reşiţa, a precizat: „În cadrul Planului de mobilitate urbană durabilă, am pornit de la analiza situaţiei existente, în concordanţă cu normele europene, cu analizele pe care le-am făcut noi, cu legislaţia în vigoare şi cu nevoia de mobilitate, rezultă că, din punctul de vedere al mobilităţii, autorităţile locale ar trebui să se concentreze pe prioritizarea deplasărilor durabile nemotorizate şi pe partea de transport public, pentru a-l face mai atractiv, mai accesibil pentru persoanele cu probleme de mobilitate, nu doar pentru cele cu dizabilităţi, ci şi pentru noi atunci când avem bagaje sau un căruţ şi trebuie să urcăm rapid într-un mijloc de transport public. Şi de asemenea trebuie să fie prietenos cu mediul. De aceea noi am optat pentru proiecte care să vizeze un transport electric. Este evident că la nivelul acesta, fiind un nivel strategic, nu putem statua un anume sistem de transport, însă putem spune că avem nevoie la nivelul Reşiţei de un transport durabil, prietenos cu mediul şi accesibil pentru toate categoriile sociale. E clar, e un transport electric, cu mijloace de transport cu platforme joase, curate şi eficiente, atât din punct de vedere al vitezelor, cât şi din cel al mediului. (…) Suma totală a planului de acţiuni este de circa 135 de milioane de euro. Aceasta trebuie eşalonată şi gândită în aşa fel încât să poată fi împărţită pe surse de finanţare, atât din programe operaţionale, buget local, pentru că este clar că trebuie să existe şi o asemenea contribuţie, cât şi din împrumuturi de la instituţii financiare internaţionale. Suma aceasta se eşalonează şi se rafinează în timp, în cadrul studiilor de fezabilitate care vor detalia soluţiile tehnice“. Se urmăresc evoluţii pe termen scurt (2020) şi lung (2030), cu orizonturi spre 2050…