REŞIŢA – Direct sau indirect, timişorenii de la Eco Bau-Parc SRL sunt în spatele asfaltărilor făcute de mântuială la Reşiţa, în zona Oraşului Vechi.
Trebuie subliniat faptul că, oricum ar fi, timişorenii de la Eco Bau-Parc SRL – care încă se ocupă de parcările cu plată de la Reşiţa – au făcut şi asfaltări „roz“ pe malurile Bârzavei, după cum o demonstrează studiile. E şi cazul Govândariului, unde nu au existat probleme vizavi de asfalt, după cum a mărturisit Ioan Popa, primarul Reşiţei, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute miercuri, 7 iunie. Totuşi, treaba de mântuială se vede imediat ce intri în Reşiţa coborând dinspre munte. La Minda, asfaltul a început să se faianţeze, gropile au devenit inevitabile, iar geotextilul a reuşit să iasă la suprafaţă prin subţirele covor asfaltic proaspăt turnat. Ioan Popa spune, însă, că e posibil ca nu cei de la Eco Bau-Parc să se fi ocupat de lucrări, ci să le fi subcontractat, deşi reprezentanţii companiei ar nega acest lucru. Edilul a prezentat, însă, înţelegeri semnate între Eco Bau şi alte societăţi pentru lucrări din respectivul contract, însă fără a purta titulatura de „subcontractare“, care ar fi trebuit făcută cu acordul Primăriei, ci cu cea de genul „contract de lucrări“. Cert este că pentru toate aceste lucrări, reşiţenii scot din buzunarul urbei, lunar, mai bine de 100 de mii de euro. Iar situaţia va continua mai bine de un deceniu…
„În urma primirii expertizei tehnice solicitate la Institutul Politehnic Timişoara, la Facultatea de Construcţii, pe tronsonul 4 s-au identificat trei tipuri de probleme, spunea Ioan Popa. Una dintre ele este legată de grosimea stratului de asfalt care este sub cea proiectată în toate carotele care s-au prelevat de pe şosea. Şi aici putem să vă spunem date: în loc de 10 centimetri să avem 6 sau 4 sau 3,5. În afară de acest aspect, calitatea bitumului este sub cea minim admisă de proiectant. Legată de procente din asfalt, este minim 6 şi la probe s-au identificat 4,7-5,3, deci sub minimul admis. Altă problemă, cea de-a treia, era legată de materialul care se pune între straturile de asfalt ca să le lege, acea plasă plastifiată. Pe câteva tronsoane s-a găsit că nu s-a folosit ceea ce era indicat în proiect, ci altceva. Şi în plus, din cauza faptului că nu s-a făcut frezarea plană şi au fost valuri de frezare, acolo unde au existat aceste valuri, s-a rupt plasa care trebuia să lege straturile de asfalt. Acestea sunt cele trei tipuri de problematici, noi vom comanda acum o expertiză financiară, să vedem tot volumul ăsta lipsă de asfalt cât înseamnă financiar, pentru ca ulterior să intrăm în discuţii cu firma care a executat lucrările, să vedem ce facem. Ne dau banii, refac lucrarea, ne asigură o perioadă de întreţinere a lucrării, pe câţi ani? Încercăm în prima fază o mediere printr-o instituţie a mediatorului şi dacă nu ajungem la o concluzie sau la o soluţie favorabilă, vom merge în instanţă“.
Pentru ce plătim milioane de euro
Potrivit edilului, lucrările de pe toate cele patru tronsoane în care a fost împărţit oraşul au fost finanţate printr-un credit de aproximativ 12 milioane de euro, pentru care vom plăti încă 12 ani de acum înainte în jur de 480.000 de lei pe lună. „Două tronsoane sunt în regulă, sunt perfecte, mă refer la cele din Govândari, nu am avut ce să imputăm nimănui acolo, şi două tronsoane au probleme, dintre care unul, tronsonul 4, are probleme deosebite, a precizat Ioan Popa. Noi studiem această problemă de mai multă vreme, iar din datele pe care noi le-am cules în ultimele şase luni a rezultat că pe tronsonul 4 nu a lucrat direct firma care are contract cu Primăria Reşiţa. Motiv pentru care am înaintat o adresă la finalul anului trecut în care am solicitat să ni se spună dacă au avut subcontractări pe lucrare, pentru că în conformitate cu contractul nostru, în cazul în care subcontractau total sau parţial, dânşii aveau obligaţia să ne informeze. Am primit răspuns că nu au avut subcontractări pe lucrare. Acest lucru este în antiteză cu un contract pe care noi l-am găsit de multă vreme şi pe care l-am făcut public anul trecut, este un contract între Camand SRL şi Speed Prod SRL, care face referire, cuvânt cu cuvânt, la sarcinile care erau în contractul Eco Bau-Parc. El nu poartă numele de subcontractare, ci de contract de lucrări. S-ar putea ca, din cauza acestei interpretări, să nu fie considerată o subcontractare de lucrări“.
Tot ei fac drumul spre Secu
Vizavi de calcularea unui prejudiciu şi de găsirea unei soluţii prin care Eco Bau să compenseze ceea ce a pierdut urbea, edilul ne sfătuieşte să privim această firmă cu alţi ochi, nu doar ca pe una măcinată de afacerile cu parcări şi procesele cu Primăria. „Noi nu avem un contract direct cu Speed Prod şi nici nu ne vom îndrepta împotriva lor, este treaba celor de la Eco Bau-Parc, spune primarul. Noi discutăm doar cu Eco Bau care este o firmă funcţională, se ocupă şi de parcările din Reşiţa. Avem contract în derulare cu ei de exemplu pentru drumul Reşiţa-Secu, câştigat de ei. Au lucrări şi în judeţul Timiş, e o firmă sănătoasă, vie. Cel mai bun lucru este să încercăm să intrăm pe lucrări şi să le facem aşa cum trebuiau făcute“. Edilul spune că se va încerca recuperarea sumelor folosite deja de Primărie pentru a face reparaţii pe sectoarele afectate şi a subliniat faptul că recepţia pe tronsonul 4 nu a fost făcută, garanţia pe lucrări rezumându-se la o simplă scrisoare.
În loc de concluzie, Ioan Popa a ţinut să-şi exprime şi o opinie despre care a subliniat că este una umană, personală: „Dacă se confirmă că tronsonul 4, ăsta cu probleme mari, a fost făcut în final prin diverse subcontractări, predări de lucrări, compensări, de o firmă în care acţionarul majoritar era viceprimarul Reşiţei, eu vreau să vă spun că le găsesc şi o scuză funcţionarilor – poate nu e normală – pentru că trebuie să-ţi pui pielea-n băţ ca să-i spui şefului tău: «Băi, lucrarea asta nu e bună! Pe lucrarea asta nu trebuie să dăm banii!». Puţini oameni au coloană vertebrală şi reuşesc să-şi pună în pericol jobul, familia sau existenţa. Tocmai ăsta este motivul pentru care există termenul de conflict de interese, pentru că nu mai poţi fi obiectiv tu, cei din jurul tău“.
Vizavi de faptul că nu s-a făcut recepţia pentru tronsonul 4, edilul a explicat: „Păi nu putea să recepţioneze că el l-a făcut! Cum să semneze recepţia lucrărilor lui, cum să facă?“, adăugând că vina cea mai mare este a dirigintelui de şantier. Culmea, acelaşi la toate tronsoanele, după cum se arată în expertiza tehnică. „La ora asta se asfaltează Secu, a exclamat edilul. Eu nu am resurse umane să le ţin acolo 24 din 24 de ore, să stea să-i măsoare lu’ ăla cu centimetrul cât pune asfaltul. Eu fac recepţia finală dar mă bazez pe un diriginte de şantier, care e o entitate independentă şi care ar trebui să-mi furnizeze informaţii corecte. El are obligaţia contractuală şi e plătit pentru asta, să stea pe şantier şi să verifice ca lucrările să se facă la parametrii solicitaţi în caietul de sarcini“.