REŞIŢA – Reşiţa ocupă al treilea loc la tarifele la apă, pentru că returnează fonduri nerambursabile ISPA! La nivel de municipii-reşedinţă de judeţ, reşiţenii află acum – printr-un studiu întocmit de Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România – că tariful la apă stabilit pentru ei este al treilea în topul celor mai mari la nivel naţional.
Potrivit studiului citat, cea mai scumpă apă o plătesc cei din Slatina, unde tariful este de 4,96 lei pe metru cub, după care urmează Buzăul, cu 4,04 lei pe metru cub, şi Reşiţa, cu 3,96 lei pe metru cub. Trebuie precizat că studiul nu cuprinde Baia Mare, Bucureşti, Constanţa (unde, potrivit celor de la AquaCaraş, este de fapt cel mai mare tarif la apă), Piatra Neamţ, Miercurea Ciuc, Turnu Severin şi Râmnicu Vâlcea, pentru că autorităţile n-au furnizat datele necesare în termenul legal.
Cât de justificate sunt aceste preţuri pentru Reşiţa, oraş înconjurat de ape, aproape în permanenţă sub ameninţarea inundaţiilor, unde majoritatea lucrărilor la apă s-au făcut prin ISPA, reducând la minimum cheltuielile suportate de către operator? Mai ales că operatorii îşi asumă aceste cheltuieli şi n-au o poziţionare atât de bună faţă de sursele de apă.
Reprezentanţii AquaCaraş au pus accentul, încă de la început, pe faptul că tarifele, indiferent că sunt mici sau mari, impuse sau nu autorităţilor locale, sunt stabilite perfect legal. Deşi, totuşi…
De la Elena Grozăvescu, managerul economic al AquaCaraş, aflăm că „preţurile şi tarifele aprobate asigură echilibrul financiar al societăţii, cerinţă esenţială pentru accesarea în continuare a fondurilor de coeziune, cu finanţare europeană“, şi că „practicarea unui preţ şi tarif unic la nivel de operator este o condiţie impusă pentru accesarea fondurilor europene“.
Şi totuşi, pisica neagră este aruncată în ograda Comisiei Europene mai mult decât s-ar crede. Astfel, preţurile urmăresc „acoperirea costurilor determinate de punerea în funcţiune a lucrărilor din Programul ISPA, inclusiv costurile de recuperare a investiţiei pe durata normată de exploatare“. Cu alte cuvinte, nu doar reşiţenii, ci toţi cărăşenii care beneficiază de apă de la AquaCaraş trebuie să suporte, din propriile buzunare, costurile legate de punerea în funcţiune a instalaţiilor ISPA. Ba chiar mai mult, să plătească încă o dată investiţia, adică banii nerambursabili pe care ISPA i-a dat pentru investiţii, care nu vin în nici un caz de la AquaCaraş.
Vă reamintim, în mare, că pentru acest proiect, a fost creată o asociaţie între municipiile şi oraşele judeţului, AquaCaraş având doar calitatea de beneficiar. Banii pentru lucrări au venit, în majoritate, din fonduri nerambursabile ISPA, de la Comisia Europeană, cofinanţarea fiind asigurată de către Banca Europeană pentru Investiţii (BEI), bugetul statului şi cele local, şi au totalizat 60 de milioane de euro.
Legat de aceşti bani, Adriana Almăjan, purtătorul de cuvânt al AquaCaraş ne-a comunicat, în trecut: „Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE (OPCP) face demersurile legale pentru virarea banilor în funcţie de sursa de finanţare. În cazul BEI, OPCP virează banii către AquaCaraş, care la rândul
său virează banii către contractant. În cazul fondurilor ISPA sau a banilor alocaţi ca şi cofinanţare de la bugetul statului, OPCP virează banii direct către Contractant“.
Tot din buzunarele cărăşenilor se acoperă costurile majorate de către firma care „asigură serviciul de pomparea şi transportul apei brute până la Uzina de Apă Reşiţa“, inclusiv pentru „crearea unei surse suplimentare de investiţii“. La care se adaugă o lungă listă de lucrări şi contribuţii.
Antoniu Mocanu