Primarul Mirel Patriciu Pascu ne-a vorbit despre ceea ce s-a făcut, despre ce se face şi despre proiectele viitoare. Puteţi afla informaţii despre Bocşa de-a lungul mai multor ediţii ale Jurnal de Caraş-Severin.
Câţi dintre noi mai ştim că primele furnale au fost cele de la Bocşa? Nu ştim, sau nu ne pasă. Însă, pe măsură ce industria s-a mutat către Reşiţa, bocşenii au fost trecuţi încet sub uitare.
Nu mai lipsea mult să ajungă un adevărat oraş-fantomă. Revoluţia era aproape să-i dea lovitura de graţie. În condiţiile în care nici alte oraşe, mult mai bogate, nu au putut face faţă trecerii la economia de piaţă, ne putem imagina ce s-a întâmplat aici.
Puţinele fabrici existente au dat faliment una după alta, oamenii s-au trezit peste noapte şomeri într-un oraş ce se stingea încet. Rezultatul a fost că Bocşa s-a transformat într-o localitate de navetişti. Şi de aici până la plecarea tinerilor nu a mai fost decât un pas.
Idei, proiecte, planuri
În 2002, Mirel Pascu a ajuns primar al acestei urbe. Încă de la început, după cum susţine dânsul, principalul scop l-a reprezentat aducerea înapoi a tinerilor bocşeni plecaţi spre „ţări“ mai calde.
Pentru a-i atrage, a început să refacă oraşul, pe cât s-a putut cu fondurile limitate pe care le avea la dispoziţie. Drumurile, lăsate în mila Domnului de 30 de ani, au fost reparate.
Reţeaua de apă a fost renovată şi se speră ca în acest an să se realizeze alimentarea permanentă cu apă curentă a întregului oraş. În plus, este planificată şi construirea unei staţii de epurare, lucru de care Bocşa duce lipsă cu desăvârşire.
Banii au fost (şi încă sunt) cea mai mare problemă. Însă rezultatele încep să apară.
„La Bocşa vin investitori, tinerii nu mai sunt la fel de grăbiţi să părăsească oraşul, în timp ce navetiştii descoperă că poţi găsi şi locuri de muncă la care nu trebuie să mergi cu trenul ore în şir. În plus, am întocmit o serie de proiecte pentru a atrage fonduri europene. Lucrurile se pun la punct, însă în timp. Important e să avem iniţiative“, ne-a spus primarul oraşului, Mirel Patriciu Pascu.
Deci, există speranţe pentru oricine. Chiar şi pentru locuitorii unui oraş care până nu de mult părea şters de pe harta României.
Nina Curiţa